Epilepsie

Buna prieteni.Bine v-am gasit,dupa o perioada mai lunga de timp.Am citit ceea ce a-ti mai scris sunt idei inderesante si de aceea doresc sa scriem putin.De cind n-am mai scris am mers in continuare la dr. Rogozea un dr. foarte bine pregatit doar pt. dinsu dar fiind la o virsta destul de inaintata se cunoaste oboseala de-a lungul anilor si rabdarea care nu o mai are cu nici un pacient.Ne-avind nici un rezultat de cind merg la dansul m-am decis sa merg la Cluj unde am am gasit o dr. tanara care sincer sa va spun cea mai mare greseala a noastra e ca daca dr.e in varta are si experienta ,daca e tanar acum invata .Nu e adevarat aceasta dr. in afara ca e f. bine pregatita ,discuta cu pacienti f.mult despre boala, despre rezultatele pacientilor de la ultima si actuala intilnire,examineaza pacientul la fiecare sedinta cu aparatele din dotare ceea ce la Rogozea devenise o amintire.Multi prieteni din Forum sunt suparati ca au aceasta boala,nimeni nu poate fi bucuros.Orice persoana care are epilepsie este aparent perfect sanatoasa si nu se poate evidentia nici o boala sau stare patologica sau coexitenta ce ar putea cauza epilepsia.Aceasta o putem numi petit mall si tinuta sub control poti munci,casatori,poti naste un copil,poti duce o viata normala.Prietenul nostru care pare destul de pregatit profesional dar totusi complexul de a se angaja cu aceasta boala vreau sa-i raspund ca decizia de angajare intr-o profesie sau alta se bazeaza pe situatia specifica a fiecarui caz in parte.Majoritatea cu epilepsie sunt perfect capabili sa se angajeze in orice fel de activitate doresc.Altii nu intimpina nici un fel de dificultati cu conditia sa fie incadrati in profesii corespunzatoare dar in principiu capacitatile si limitarile fiecaruia trebuiesc facute separat.Persoanele care sufera de epilepsie nu pot fi angajate ca soferi, alpinisti,scafandri,mecanici de locomotiva etc.Medicamentele antiepileptice sunt predispuse de a da nastere depresiei pacientului,ceea ce am citit la un prieten de al nostru.Trebuie luata legatura cu neurologul sau in cel mai rau caz dupa starea pacientului cu psihiatru,pt un tratament cu antidepresive usoare combinata cu sedinte de psihoterapie.

hello...eu am avut convulsi cand am fost mica(am 16 ani acuma) si de ceva ani nu mai iau tratament, au iesit toate analizele ok. Poate avea o influenta negativa ca fumez. Adica pot sa imi revina convulsile sau si mai rau epilepsia? Va rog sa imi raspundeti pe mail [email protected] sau pe ID me_maria2006 dar sa scrieti la subiect in legatura cu ce. Merci mult

Vreau sa va incurajez, sa nu va mai simtiti complexati si sa va "mandriti" cu epilepsia. Eu am facut prima criza in clasa I.

Colegii de clasa erau speriati, nu puteam sa stau in picioare, vedeam negru in fata ochilor, invatatoarea imi dadea bananele cu care venea la scoala. Pentru ca nu puteam merge singura invatatoarea ma trimitea cu 2 colegi acasa. Eram pe alta lume. Crizele au continuat, invatatoarea i-a chemat pe parinti la scoala si le-a spus ce mi se intimpla. La 8 ani am inceput tratamentul. Am fost sub supravegherea d-lui doctor Stefan Milea de la spitalul 9. Am luat finlepsin, piracetam timp de 7 ani si am facut electroencefalograma lunar. Eu am undele pe partea stanga. Mi-a ramas in minte ce mi-a zis doctorul : " Sa nu te duci la mare ! Epilepticii risca sa faca crize din cauza soarelui !" Pentru a te vindeca ai nevoie de :

1. Bani. Pe vremea lui Ceasca doctorul dorea lunar 10 kg de carne si cartuse de Kent. Mama nu a facut niciodata economie si ii indeplinea dorinta lunar.

2. Desi nu cred in destin, poate la mine a fost. Eu am crescut intr-o familie in care era prezenta violenta domestica. Tata venea vara beat. Mama se enerva si incepea scandalul. Intr-o zi s-a enervat si a dat in mine in toate directiile. Ziua asta nu pot sa mi-o scot din minte. La 12 ani am luat decizia finala : sinuciderea, singura solutie. Am luat toate pastilele ( ma gandisem sa ma arunc de la balcon, etc..) si a doua zi au reinceput probleme. Am mers la tara, in vacanta de vara cu trenul, in acel an si pe tren am facut o criza de am speriat vagonul. Eu nu imi aduc aminte nimic, dar fratii imi povestesc ce speriati erau cei din jur. Atunci a avut loc si ultima mea criza de epilepsie.

De la 12 ani nu am mai facut crize, desi o sa rideti pentru ca mi-e dor de o criza de epilesie. Cand eram copil le spuneam la toti copiii : " Ati vrea voi sa aveti epilepsie !" La mine se manifesta prin negru in fata ochilor , vedeam diverse forme geometrice si senzatia de molesala, care imi place la nebunie. In momentul crizei te simti implinit, nu m-ai ai nici o dorinta, nu iti pasa de nimic.

Astazi am 32 de ani, nu ma feresc sa spun ca am avut crize zilnice de epilepsie ( la locul de munca, etc.. ), castig 1200 euro, sunt expert contabil am o casa a mea si nu imi pasa cum ma cataloagheaza cei din jur.

Bna Prieteni.Am citit in acest forum ca mai multi prieteni de-ai nostri au fost la consultatii si in strainatate.Mar interesa de la d-voastra cei din forum si nu numai daca poate cineva sa-mi dea relatii despre cea mai buna clinica din Italia care e renumita pentru tratarea epilepsiei sa-mi spuna localitatea numele clinici sau orice despre ea. Va multumesc.

Buna,

Mă numesc ghenadie, am 30 ani, sunt din R.Moldova, sufer şi eu de această boală grea, epilepsie, de mic copil. Am primit diferite medicamente şi tratamente. Acces

Buna tuturor!Nu am mai intrat pe aici de un secol,imi pare tare rau...vin cu o veste pentru mamicile si taticii copiilor diagnosticati cu epilepsie!in Romania se trateaza epi prin dieta ketogenica.Nu pot sa dau acum prea multe detalii,dar promit sa revin ,daca sunteti interesati!Pupici!

Nelinistita a scris:

S-ar putea ca raspunsul meu sa fie putin pe langa si s-ar putea ca tu deja sa fi facut asta. Incearca sa consulti mai multi medici si sa-ti caute tratamentul potrivit.

Spun asta pentru ca eu am un caine cu epilepsie - facea crize de grand mal cam o data pe luna - crize inlantuite - la 3-4 ore timp de 2-3 zile. Dupa 2 ani de tratamente diferite care nu-l ajutau - ajunsesem la concluzia ca trebuie sa-l eutanasiem. Era extrem de chinuitor si pentru el si pentru noi. Fusesem la toti veterinarii si toti ne-au zis ca nu exista alt tratament. Pentru ca-l iubeam, mult is nu ne induram am inceput sa cautam pe net un veterinar care sa se priceapa la epilepsia la caini ( eu sunt medic si vreau sa-ti spun ca tratamentul la animale e identic cu cel de la om - iar medicamentele se iau tot de la farmacia umana). Am gasit un veterinar care-si sustinea doctoratul in epilepsia la caini. Ne-a schimbat complet tratamentul si de doi ani de zile cainele nu a mai facut nici o criza - niciodata.

Nu vad de ce la angajare te intreba cineva daca ai sau nu epilepsie. Presupun ca tu le spui asta - ca sa fie avizati in caz ca ai o criza.Si atunci cum oamenii sunt asa cum sunt - prefera sa-ti zica ca nu te angajeaza. Daca nu estipensionata pe caz medical nu au nici un temei legal sa nu te angajeze. Si nici tu nu ai nici un motiv sa le mentionezi de boala ta. ca doar la angajare nu ne face nimeni anamneza.

Buna, te rog frumos ai putea sa imi dai datele de contact ale respectivului doctor? Am si eu un caine cu epilepsie - sufera ingrozitor - si noi o data cu el - si nu stim ce sa ii facem. Poate ne poate ajuta - alti doctori la care am fost nu au fost in stare sa ne prescrie un tratament. Multumesc anticipat!

neamurile tale nu-ti pot face rost de injectia respectiva din Germania? sau sa mergi tu acolo la consultatie? acuma fiind in UE poti merge in orice tara la doctor

Buna tuturor,

Doina I, te rog sa ne dai amanunte despre "dieta ketogenica".

Am un baiat de 14 ani diagnosticat de f mic cu epilepsie. Cauza declansatoare nu o stiu, eu sunt cu el doar de 6 ani, este baiatul sotului meu (s-ar parea ca s-a intamplat ceva la nastere). Pana in vara a urmat tratament cu cabamazepina si nu a facut nicio criza de cand il cunosc eu. Cu acceptul doctorului in evidenta caruia este, am intrerupt tratamentul, redus gradual la inceput, apoi din vara complet. Totul parea f OK si eram bucurosi ca am scapat de boala, pana astazi cand, din senin, inainte de pranz, a facut o criza urata. Prima criza la care am asistat si de care m-am speriat f tare. Maine avem programare la doctor.

Astept cu nerabdare noutati.

Sanatate multa,

Emi

Buna ziua,

Dupa cateva ore de cautare si informare, am si eu cateva nelamuriri.

Am un baietel de 11 luni care este perfect sanatos, numai ca nevasta mea observa rareori ca baietelul nostru se uita pret de cateva secunde (maxim 2,3 secunde zic dupa ce am remarcat si eu), in gol (privire fixa), fara sa aiba nici o alta reactie, fara sa aiba crize sau altceva ca de ex. miscarea unor degete sau clipit des.

Doctorita pediatru a zis sa ii mai dam calciu cateva luni, si daca se intampla in continuare o sa vedem ce o sa facem.

Dupa ce am citit cam tot in materie ce se gaseste pe net, mi se pare comparativ ca ar trebui sa stau linistit, dar nu pot din pacate.

Vazusem ca unul din motivele aparitiei poate fi un traumatism, baietelul nostru a cazut de pe patut de la aproximativ 30 cm pe cand aveam vre-o 7 luni.

Ma gandesc ca poate sunt alte cauze, sau poate e un lucru normal, 2,3 secunde si fara alte simptome/manifestari e prea putin sa ma gandesc la epilepsie. :|