Epilepsie

HRISTOS A INVIAT!!!!!!!PASTE FERICIT LA TOATA LUMEA....MA BUCUR C-AM DESCOPERIT ACEST FORUM....TOATE CELE BUNE SI SANATATE MULTA....

EDY_CRISTY a scris:

HRISTOS A INVIAT!!!!!!!PASTE FERICIT LA TOATA LUMEA....MA BUCUR C-AM DESCOPERIT ACEST FORUM....TOATE CELE BUNE SI SANATATE MULTA....

Adevarat a inviat!

Bine ai venit, Cristi! :P

De ceva timp ma tot framanta o intrebare: sa le spun parintilor mei de "secretul" sotului? Si cum (avand in vedere ca sunt, de fel, prapastiosi - adica sunt pesoane cu suflet bun, dar genul care pleaca spre gara cu 2 ore inainte, ca nu-mi vine acum un exemplu mai bun )? Spun de la un timp, pentru ca pana acum nici nu am luat in considerare optiunea, tinand cont ca sotul ascunde chestia de toata lumea (si de asta a inceput si sa se instraineze de multi, care nu ca au reactionat aiurea, dar din cauza ca nu mai are chef de iesit,socializat) si-n plus nu mai facea crize; dar, ma gandesc, daca stie toata lumea o sa eliminam un stres (acela de a tine un secret); Ma chinui sa-l conving pe el sa fie mai deschis si mai relaxat in privinta asta, dar nu-mi prea iese, este foarte reticent (si din cate stiu eu, doar o persoana a reactionat urat dupa ce a aflat, in trecut). Ai vostrii cum au reactionat, cum le-ati spus, le-ati spus, cand, cum e mai bine sa fac, ce ma sfatuiti?

Me_LittleMermaid a scris:

Adevarat a inviat!

Bine ai venit, Cristi!

De ceva timp ma tot framanta o intrebare: sa le spun parintilor mei de "secretul" sotului? Si cum (avand in vedere ca sunt, de fel, prapastiosi - adica sunt pesoane cu suflet bun, dar genul care pleaca spre gara cu 2 ore inainte, ca nu-mi vine acum un exemplu mai bun )? Spun de la un timp, pentru ca pana acum nici nu am luat in considerare optiunea, tinand cont ca sotul ascunde chestia de toata lumea (si de asta a inceput si sa se instraineze de multi, care nu ca au reactionat aiurea, dar din cauza ca nu mai are chef de iesit,socializat) si-n plus nu mai facea crize; dar, ma gandesc, daca stie toata lumea o sa eliminam un stres (acela de a tine un secret); Ma chinui sa-l conving pe el sa fie mai deschis si mai relaxat in privinta asta, dar nu-mi prea iese, este foarte reticent (si din cate stiu eu, doar o persoana a reactionat urat dupa ce a aflat, in trecut). Ai vostrii cum au reactionat, cum le-ati spus, le-ati spus, cand, cum e mai bine sa fac, ce ma sfatuiti?

eu abia am aflat ca am...sunt asea in plop.

am inceput tratamentul si acum se pare ca merge bine corpului si ma simt un om normal dar care e constient ca daca se loveste face buba.

nu am de gand sa le zic...ma comport ca si inainte ,dupa prima criza cand practica aveam dar nu mersesem la doctor. acum am mers la doctor si stiu ...e tot aceeasi treaba...numai ca o sa fac in asea fel sa nu am crize...asta e planul acum sa vedem ce shi cum...

cei din jurul meu stiu ca am o problema dar nu am pronuntzat cuvantul epilepsie...ci am zis ca sunt niste convulsii si ca trec cu tratament. :P

Dragi prieteni,ultima saptamima am scos la imprimanta tot forumul pana la pagina 30 ca atita era prelucrat si nu pot sa va zic cite probleme importante am putut gasi din ceea ce doctorii nu ne spun si ceea ce am vrea cu totii sa ne rezolvam din suferintele noastre si a copiilor nostri.Eu am epilepsie de la 16 ani acum am 37 am inceput cu crize ziua i-mi fixam un punct ziceam citeva cuvinte si-mi reveneam si continuam activitatea care o aveam inaintea crizei,dar nu stiam nimic.Cind m-au dus parintii la cotrol prima data mi-au dat finlepsin si de atunci crizele le-am facut numai noaptea in momentul cind ma trezeam dimineata (5-6 dimineata).Medicatia am schimbat-o dar crizele au ramas exact la fel.Acum iau 1200 trileptal cu 250 topamax dar criza apare tot dimineata fie la o luna fie la trei dar apare.....In scimb dupa absenta nu de fiecare data ma doare capul si mi-e putin greata.Am citit problemele dumneavoastra dar nimeni sa nu zica ca bolnavii da epilepsie ar putea fi marginalizati de societate(e o rusine)Eu nu vreau sa aduc laude fata de nimeni dar am terminat un liceu bun,doua facultati si tehnica si medicala si acum lucrez la o companie destul de mare. In viata trebuie sa lupti cu toate problemele vietii.Pling cind trec pe stada si vad un copil de citiva anisori in carut cu rotile, bolnav de cancer etc. De 3 ani merg la dr Rogozea e un dr. bun dar nu prea vorbeste cu pacienti de boala. L-am urmarit de vreo doua ori la TV ca sa-l inteleg si eu daca putem sub tratament sa avem un copil fara probleme. Rogozea mi-a zis personal ca procreerea ar fi interzisa categoric chiar daca esti barbat cit ei tratament pentru ca spune dr. exista posibilitatea de a da nastere, mama chiear daca e sanatoasa, unui copil cu malformatii. Consumind medicamente antiepileptice de ceva vreme dupa casatorie am facut si prima spermogama, din citite, din spusele medicilor vreau sa va zic c-am avut cel mai mare soc din anul respectiv.Antiepilepticele consumate o perioada mai lunga de timp afecteaza spermograma prin distrugerea mobilitatii si a viabilitatii spermatozoizilor si micsoreaza numarul de spermatozoizi.(asta nu inseamna ca nu putem avea copii, dar atentie?) Am citit in forum si internet de aceata clinica din Cluj Epicenter. Pina acolo merg 500km. n-as vrea sa bat drumul de pomana daca a mers careva din dumneavoastra va rog frumos spuneti-mi ceva de aceasta clinica merita....!Am observat in forum ca majoritatea tinerilor bolnavi au intre 25-40 ani sunt mame de25-30 ani cu copii bolnavi de epilepsie, s-au intrebat vreodata daca nu numai ereditatea, problemele intrauterine sunt de vina,eu cred ca generatia noastra 25-40 ani e foarte afectata nu numai de epilepsie sunt copii dupa cum vedeti si dumneavoastra, se nasc cu malformatii cu boli grave.In perioada cind noi eram mici acel Cernobil a avut loc si eu cred ca acum el prin generatia noastra isi arata consecintele. Va doresc multa sanatate voua si celor care sunt ai dumneavoastra.

Buna, nu stiu sa-ti spun de Epi Center, dar as vrea sa te intreb ceva, sa nu te superi, dar nu am inteles: voi, desi va doriti copii, ati incercat sa aveti si nu ati putut, si atunci ati facut spermograma? Sau fiindca Rogozea a zis ca este impotriva procreeri ati facut spermograma? Nu stiu ce sa te sfatuiesc (si sotul are epi, nu avem copii, si sper din tot sufletul sa nu aibe si ei probleme cand/daca ii vom avea), dar, din cate am citit pe net, multe cupluri in care unul dintre parteneri are epilepsie, are copii sanatosi, dupa cum cupluri perfect sanatoase au copii cu epi. Iti doresc sanatate si fericire si impliniri, iar daca ai ceva vesti, impartases-te-le cu noi aici, te rugam!

P.S. Parintii sotiei stiu de epi a ta? Cum au reactionat? Eu as vrea sa-mi conving sotul sa le spunem si alor mei, ca mai petrecem scurte vacante impreuna (de ex de Paste), iar el e stresat de aparitia crizelor de fata cu ei, si eu cred ca daca le-am spune ar fi mai linistit, ce-o fi o fi.

Cristia a scris:

Prietenul meu sufera de epilepsie si din fericire i s-a gasit tratamentul adecvat care i-a permis sa duca o viata normala cu crize putine si usoare. Daca aveti probleme de acest gen,intrebari,nelamuriri,putem discuta aici. :roll:

Buna. Am si eu o problema de cand am fost gravida am facut o convulsie ca si de epilepsie dar in somn. De atunci am nascut, fetita are deja 3 luni si in fiecare luna de cand am nascut fac o convulsie cam pe la sfarsitul lunii. S-ar putea sa fie pe baza hormonala, numai in somn i-mi apare. Am facut si EEG si nu s-a aratat nimic.

Va rog ajutati-ma, nu vreau sa intrerup alaptatul pentru medicamentatie.

Buna,

Sotul meu sufera de epilepsie ...primeste tratament.. depakin .. kepra.. si altele nu are voe sa consume alcool si nimic ce contine cofeina..

si nici lactoza ..ah, da si minta ..

Ultimii ani nu a mai avut nici o criza ..numai dureri de cap ..mai ales daca se inerveaza...

Am un copil... si pina ce nu am nici o problema.... am intrebat toti medicii posibili ..inainte de a ramine insarcinata ..si cu totii meau spus ca epilepsia nu se transmite ca o boala genetica.. deci nu trece de la parinti la copii... Mai am un neam care tot sufera de epilepsie si tot are copil sanatos ...

Medicamentile care le primeste tatal nu are nimic de a face cu copilul ..doar cu saminta, se face tot mai lenoasa ..

Am reusit sa ramin insarcinata doar dupa doi ani de casatorie...

Cam atit sthiu eu.. mai pot spune ca nu e ceva atit de rau ..dupa chite se aude..

Fiti sanatosi!

larix_sh a scris:

Buna. Am si eu o problema de cand am fost gravida am facut o convulsie ca si de epilepsie dar in somn. De atunci am nascut, fetita are deja 3 luni si in fiecare luna de cand am nascut fac o convulsie cam pe la sfarsitul lunii. S-ar putea sa fie pe baza hormonala, numai in somn i-mi apare. Am facut si EEG si nu s-a aratat nimic.

Va rog ajutati-ma, nu vreau sa intrerup alaptatul pentru medicamentatie.

Daca ai facut EEG si ai fost cu ea la un doctor neurolog care a zis ca nu e epi, nu cred ca ai. Dar ce a sugerat doctorul ca ai? Eventual poti incerca opinia altui doctor. :|

Eu stiu ca si in cazul spasmofiliei sunt un fel de crize, incerca sa mananci chestii cu calciu, mai ales ca esti si dupa nastere, si si alaptezi, cred ca ai nevoie de calciu suplimentar (eventual tot doctorul sa-ti prescrie niste Calciu si D3, ca sa se metabolizeze mai bine).

P.S. Crizele de epilepsie pot fi facute si in somn.

vreau sa va intreb...pe cei ce au epilepsie, abia am inceput tratament cu depakine de 3 saptamani si ceva ap o luna si au fost zile perfecte dar am avut si zile cand am fost obosit cu o stare puternica de somnolentza(chiar intr o dimnineatza am visat ca am avut o criza si m am trezit cu o durere de mushchi fantastica/ se pare ca nu a fost doar vis) in timp daca mentii tratamentul si il respecti mai ajungi sa sa ai o viatza normal casa sa zic asea?!?! eu sunt tanar si sincer ...ma simt ca si cum nu mai pot face nimik in viatza... 2 3 sfaturi din partea celor care au de mult boala si au reushit sau macar sa povesteasca cum a fost al inceput si cum s a manifestat boala

ms

Me_LittleMermaid a scris:

Adevarat a inviat!

Bine ai venit, Cristi!

De ceva timp ma tot framanta o intrebare: sa le spun parintilor mei de "secretul" sotului? Si cum (avand in vedere ca sunt, de fel, prapastiosi - adica sunt pesoane cu suflet bun, dar genul care pleaca spre gara cu 2 ore inainte, ca nu-mi vine acum un exemplu mai bun )? Spun de la un timp, pentru ca pana acum nici nu am luat in considerare optiunea, tinand cont ca sotul ascunde chestia de toata lumea (si de asta a inceput si sa se instraineze de multi, care nu ca au reactionat aiurea, dar din cauza ca nu mai are chef de iesit,socializat) si-n plus nu mai facea crize; dar, ma gandesc, daca stie toata lumea o sa eliminam un stres (acela de a tine un secret); Ma chinui sa-l conving pe el sa fie mai deschis si mai relaxat in privinta asta, dar nu-mi prea iese, este foarte reticent (si din cate stiu eu, doar o persoana a reactionat urat dupa ce a aflat, in trecut). Ai vostrii cum au reactionat, cum le-ati spus, le-ati spus, cand, cum e mai bine sa fac, ce ma sfatuiti?

Buna dimineata ! Am vazut mesajul de la Me_LittleMermaid...vroiam sa-ti spun ca la mine e cam acceasi situatie ca la tine.... numai ca eu nu sunt casatorita...noi suntem prieteni...din familiamea stie doar mama....si prietena mea cea mai buna..la el doar rudele foarte apropiate...a facut crize doar acasa...daca s-ar intampla in exterior poate ar spune ca e o criza de calciu....nu-l condamn...mi-a spusde aceasta boala dupa o luna jumatate..si-am acceptat sa merg mai departe fiindca il iubesc mult...a vrut sa vada poate daca merg mai departe...e decizia lor cand vor spune lumii...si pana la urma de ce sa spuna..? lumea in care traim nu prea e deschisa....nu e citita..stiu doar sa respinga....poate pt ca nu e informatie...asta e...tristul adevar..singura mea teama eralegata de copii...dar am citit ca nu afecteaza copilul daca femeia e sanatoasa...s-ar transmite doar daca e femeia bolnava... :roll: sanatate multa tuturor..va pup