frieda_ka a scris:Astazi de dimineata tata mi-a vorbit ca un om care simte ca i se apropie sfarsitul...nu avea energie sa se certe, nici sa vorbeasca, avea un tremur usor al mainilor (e adevarat ca are 70 de ani dar nu-i arata pana nu de mult), mi-a spus ca sa am grija de mama, ca au ramas multe lucruri nerezolvate...si nu stiu, ceva din atitudinea lui, nu stiu ce, m-a facut sa cred ca s-ar putea sa nu mai aiba mult de trait. Si-am plans azi toata ziua de nu m-am putut opri.Am fost la biserica si m-am rugat si am aprins lumanari si cand am ajuns acasa parca era ceva mai vesel. Cred ca are o depresie profunda din cauza mutarii...Oare cum sa-l ajut?
Va pup
Mariana
Draga Mariana, la 70 de ani si intr-o conditie fizica slabita, si intr-o stare in care ti-a spus ce ti-a spus, cred ca este posibil ca tatal tau sa fie pregatit sa plece din aceasta lume, si ultimul lui gind este sa va pregateasca si pe voi fiindca va iubeste si nu vrea sa suferiti. Am citit ca oamenii care sunt in fata portii de plecare din lumea aceasta deja simt sau stiu ca trebuie sa plece, si brusc incep sa se poarte altfel, sa vorbeasca despre asta fara teama, cautind doar sa le faca si celorlalti mai usor acest moment. Nu el are nevoie de plinsul tau, asta a fost nevoia ta emotionala. Cred ca el are nevoie mai ales sa stie ca voi, cei care ramineti, veti sti sa va duceti mai departe viata fara ca plecarea lui sa va afecteze radical. In fond, orice om se naste si moare, vine si pleaca din aceasta lume. E pacat ca lumea nu ne invata cum sa traim in pace aceste momente inerente si doar ne indoctrineaza cu idei cum ca moartea este ceva tragic si de temut, iar viata e ceva limitat si fara alternative. Eu cred ca, dincolo de momentul mortii, exista si altceva, si ca nu murim cu adevarat. Dar nu pot demonstra nimanui asta, pot doar sa o cred si sa spun si altora ce cred eu, asa ca ramine ca fiecare sa sufere sau sa isi gaseasca pacea pe masura credintei sale. Roaga-te pentru el, daca asa simti nevoia, dar asculta atent ce spune fiindca sunt lucruri de maxima importanta. Daca il iubesti cu adevarat, nu transforma iubirea ta in suferinta de teama mortii. Mai bine arata-i deschis ca il iubesti pentru viata lui si pentru ceea ce inseamna el pentru tine, dar nu doar pentru ca s-ar putea sa moara si asta te sperie. Parerea mea, de om al carui tata a murit brusc si n-am avut timp sa-i spun ca as fi vrut sa fiu mai aproape de el, dupa o viata in care multi ani am fost aproape straini.
