Pippo a scris:Intelegerea corecta este de fapt cunoastere, adica experienta directa. Experienta directa este atat ratiunea care cordoneaza gandirea, cat si emotia si vointa. Constienta de sine, ca punt central al sufletului coordoneaza toate partile derivate. "A intelege cu sufletul" probabil inseamna a coordona toate sistemele derivate (puterile sufletului - ratiunea, emotia, vointa) din spatele lor, din centrul sufletului - constienta de sine. - si bineinteles a nu lasa constienta de sine focalizata in voia valurilor nici a emotiei, ratiunii sau vointei. Constienta de sine (centrul sufletului) trebuie sa observe, sa coordoneze, sa echilibreze si sa dezvolte puterile sale fara a se pierde in ele (fara a se identifica cu ele).
Da, natural. Fiind echilibrati si putem vorbi de semnificatia starii de-a fi lucid, adica deja putem spune de Cunoastere Inspirata care ne permite sa cunoastem interrelatia intre tot ceea ce este, ceea ce a fost si va fi. Insa Cunoasterea musai transformata in Intelepciune, de-asta uneori avem experiente pe care nu le-am inteles decat ulterior, ca sa nu fim influentati de nimic altceva pe verticalitatea relatiei cu Dumnezeu.


Nu era la persoana a doua singular, in plus ma includeam in acea categorie, era: "cadem prada unei credinciosii..", dar na daca asta citesti tu.