citind subiectul de la cap la coada, primul gand ce mi-a trecut prin cap a fost ca Harald joaca rolul de avocat al diavolului, si ca nu sunt singurul care s-a gandit la asta. Sau poate doar atitudinea echilibrata, viziunea comleta asupra problemei il pune in postura asta ingrata. Pe undeva semanam 
Revenind pe subiect, permiteti-mi sa-l citez pe fratele Danion Vasile; e o analogie instructiva: "Daca intrebi pe oricine si-l rogi sa-l numeasca pe cel mai mare pacatos, raspunsul va veni de la sine: violatorii, fumatorii, betivii, homosexualii, ungurii, parlamentarii.. Sfintii Parinti spun insa totdeauna ca ei sunt cei mai mari pacatosi. Insa este reconfortant sa stii ca exista altul cu pacate mai mari ca tine, si tu sa fii, daca se poate, cel mai mediu pacatos." Explicam.
De obicei, cand se intampla lucruri de acest gen, presa amplifica situatia, sapa dupa detalii picante, emite idei megafonice si cu priza la public. Noi le inghitim, si simtim ca este nevoie sa reactionam violent, pregnant, macar atitudinea sa ne fie curajoasa. Latram, cerem decapitarea individului, pedeapsa exemplara.. exact ce spunea Harald. Pe alocuri, nu ne deosebim, in scandarea noastra, de dansul ritual in jurul condamnatului la moarte in anumite triburi. Insa nu ne vedem pacatele noastre, mici, trecute cu vederea: o spaga aici, o hartie delasator aruncata pe jos dincolo, o babuta pe care nu a ajuta nimeni, un sofer indisciplinat pe care nu-l reclama nimeni desi numarul special este gratuit.. Atmosfera si educatia fac loc unor asemenea cazuri patologice sa apara. Hai mai bine sa lucram in acest sens, practic, nu sa pierdem vremea la palavre, incercand sa gasim o pedeapsa cat mai "exemplara" pentru anumiti indivizi. E un joc gratuit, si fara nici un beneficiu.
Si in plus, cei care pledeaza pentru pedeapsa cu puscaria, aveti idee cati bani se aloca pentru puscariasi, de la buget? Nu e rentabil, daca nu li se face reeducarea. In Timisoara sunt 20RON pentru fiece detinut. Calculati.