Eu nu-i vizitez pt faptul ca s-au comportat si au facut ce au vrut, fara nici macar o scuza. Daca aveau nevoie de acele lucruri, i le-as fi dat, dar nu sa vina ca la autoservire. Eu pe soacra asta nici nu vreau sa o inteleg. Decat sa se ajunga la cearta mai bine am ales distanta (si asta pt ca eu nu-l vad in stare pe prietenul meu sa-mi ia apararea in fata ei, cum nu a facut-o nici pana acum)
Buna, in primul rand:)
Nu pot sa-ti dau un sfat din propria experienta pentru ca nu am trecut direct prin ce treci tu.
Dar parintii mei au trecut, si pot sa iti spun ca nu au o casnicie normala, si nici noi o familie prea linistita.
Un timp i-am dat dreptate mamei, pentru ca parintii ei pareau mereu foarte bine intentionati.
Mai tarziu am inteles ca nu era deloc asa. Si ei au obiceiul de a se baga un pic cam mult in viata alor mei, chiar in viata noastra...
Ideea e ca daca nu inveti sa accepti acest lucru, el n-o sa se schimbe- mama nu s-a schimbat deloc in 20 de ani de casnicie- si parintii lui nici atat.
Deci depinde doar de tine sa accepti sau nu interventiile lor de acum, si faptul ca vor intervenii si mai mult in viitor: cand vor avea nepoti si tot asa...