Prejudecati

Ravl a scris:

pai... nici nu este o prejudecata propiu-zis, ci mai mult un mod de viata !

Asta devine interesant: moduri de viata care genereaza prejudecati - asta ar putea fi sursa lor. Modul de viata creat pentru a te proteja, creza politicide de viata protectioniste care duca la scheme comportamentale, care duc la prejudecati. Uite o explicatie.

Viata calca pe tine, nu calci pe viata. Ce sa zic.. Da, asa pare sa se intampla, din ambele parti si daca ramai in punctul asta de vedere nu poti decat sa perpetuezi o competitie cu viata, o luare mereu la tranta cu ea, nu vreau sa ma gandesc cine invinge. Ca de cele mai multe ori viata. dar de unde? Viata din tine sau viata din viata? Ca daca invinge viata din tine atunci viata e de doua ori mai castigata. Prin tine.

qusay a scris:

Asta devine interesant: moduri de viata care genereaza prejudecati - asta ar putea fi sursa lor. Modul de viata creat pentru a te proteja, creza politicide de viata protectioniste care duca la scheme comportamentale, care duc la prejudecati. Uite o explicatie.

Viata calca pe tine, nu calci pe viata. Ce sa zic.. Da, asa pare sa se intampla, din ambele parti si daca ramai in punctul asta de vedere nu poti decat sa perpetuezi o competitie cu viata, o luare mereu la tranta cu ea, nu vreau sa ma gandesc cine invinge. Ca de cele mai multe ori viata. dar de unde? Viata din tine sau viata din viata? Ca daca invinge viata din tine atunci viata e de doua ori mai castigata. Prin tine.

mda... ne cream propriile tipare dupa care traim..., le imbunatatim prin experienta, uneori ne deschidem, insa alteori ne inchidem... in functie de trairi, de dezamagiri, etc...si jocul continuua... .

cine castiga ?... vom vedea la final.

Ravl a scris:

mda... ne cream propriile tipare dupa care traim..., le imbunatatim prin experienta, uneori ne deschidem, insa alteori ne inchidem... in functie de trairi, de dezamagiri, etc...si jocul continuua... .

cine castiga ?... vom vedea la final.

Tiparele sunt bune, daca le tratezi mereu drept ceea ce sunt - niste instrumente in vietuirea ta. Tocami de aceea le poti schimba, asa cum schimbi sapa pe lopata. unde-i drama, nu mai e. Dar daca tiparul devine filosofie de viata... si singura varianta in care iti imaginezi exprimata viata... mai greu.

Tipar - in dragoste risti sa fii ranit dar merita sa iubesti. E asta un tipar? Da, daca e o sceham de comportament. Adica nu pre aam chef sa investesc dar stiu ca dragostea e frumoasa, ca trebuie sa iubesc.

Tipar - viata e naspa, nu ma mai intereseaza. E tipar? Da, daca iti vine sa te implici dar nu o faci pentru ca oricum crezi ca ti-o iei.

Tipar - convingere (ce poate deveni prejudecata, apropo) pe care o urmezi oricum. Dar mai ales cand nu mai e cazul. Daca in trecut a fost valabila - te-a ajuta sa generezi forte de rezistenta/adaptare, in prezent, in lipsa stimului care a produs-o, ea devine falimentara. Continuand sa procedezi la fel ai un tipar. Tiparul te rupe de spontaneitatea vietii. Este posibil ca spontan sa ai acelasi gest dar chiar daca el este acelasi, sursa lui e diferita (una e sa fie dintr-o judecata anterioara si alta dintr-o traire autentica a prezentului) si implicit va duce la trasee de destin diferite. Pentru ca le sponsorizeaza altceva.

O sa spui bine, dar daca esti asa spontan cum mai folosesti intelepciunea experientelor trecute? Pai una e cunoasterea si alta e sa legi cunoasterea de o anumita experienta la care te raportezi mereu si mereu.

Doamne ce-am mai scris azi!

am mai spus'o şi pe alt forum : cred că majoritatea prejudecăţiilor provin din tendinţa noastră de a generaliza...felul

qusay a scris:

Tiparele sunt bune, daca le tratezi mereu drept ceea ce sunt - niste instrumente in vietuirea ta. Tocami de aceea le poti schimba, asa cum schimbi sapa pe lopata. unde-i drama, nu mai e. Dar daca tiparul devine filosofie de viata... si singura varianta in care iti imaginezi exprimata viata... mai greu.

exact, asta e hint-ul sa-i spun asa , toate aceste tipare pe care noi le contruim, trebuiesc upgradate in functie de evolutie.

qusay a scris:

O sa spui bine, dar daca esti asa spontan cum mai folosesti intelepciunea experientelor trecute? Pai una e cunoasterea si alta e sa legi cunoasterea de o anumita experienta la care te raportezi mereu si mereu.

Doamne ce-am mai scris azi!

mda... viata iti ofera , asa cum spuneam, noi si noi provocari... aici abia intervine cunoasterea si intelepciunea, dar... cu toate astea, mai si pierdem, uneori infrangerea poate avea si un gust dulce-amarui .

arana a scris:

am mai spus'o şi pe alt forum : cred că majoritatea prejudecăţiilor provin din tendinţa noastră de a generaliza...felul

Ravl a scris:

exact, asta e hint-ul sa-i spun asa , toate aceste tipare pe care noi le contruim, trebuiesc upgradate in functie de evolutie.

Da, upgradate. Si la un moment dat, eheeee, momentul ala.... le abandonam. Asa cum abandonam mentalul, emotionalul, dorinta de indumnezeire. Stii mentalul, ca si dorinta de indumnezeire sunt ca vehicolul numit Moise - te duca pana in tara sfanta dar vehocolul nu intra acolo. Numai neamul ales.

qusay a scris:

Da, upgradate. Si la un moment dat, eheeee, momentul ala.... le abandonam. Asa cum abandonam mentalul, emotionalul, dorinta de indumnezeire. Stii mentalul, ca si dorinta de indumnezeire sunt ca vehicolul numit Moise - te duca pana in tara sfanta dar vehocolul nu intra acolo. Numai neamul ales.

dap... insa daca nu ai avea vehicolul ala, nu ai putea ajunge ...darami-te sa mai si intri !

:>

Diferentele sociale. Sau etnice. Sau de cultura.

heidy_2006 a scris:

Diferentele sociale. Sau etnice. Sau de cultura.

Dar o prejudecata despre propria persoana, merge? Ceva, o pozitie pe care o dopti pentru ca gandesti depre tine in limite. Asa se poate? Cand spui: nu pot face asta pentru ca nici atunci nu mi-a iesit; sau : o sa iasa prost ca data trecuta - poate fi o prejudecata referitor la propriile posibilitati?

am citi printre randuri despre prejudecati......am un prieten care e mai bogat fata de mine....da mi-e frika sa ma kunoasca pe mine in ntotalitatea...adika situatia lui materiala nu se compara ku a mea..mi-e frika sa ii prezint parintii mei k na...mi-e rusine fata de ai lui kum arata si kum sunt imbracatii chestii de astea...styuu k dak el ma iubeste ma va accepta asa kum sunt ...si nu e gen de baiat care sa aratae ca are banii e simplu....da na...orikum parintii lui ma plak da pur si simplu mi-e frika sa ii prezint pe ai mei .....si ns kum ar reactiona ai mei...adika sa nu se simta prost in fine....ma scz de greseli