red2shoes a scris:nici miradei nu-i e frica de moarte ..ci doar o banalizeaza ,ea e cu noi in fiecare zi ..e amica noastra ce nu ar trebui sa intristeze ...e precum am inteles ca nu stiu in ce zona a tarii ..la o inmormantare se canta ,pentru ca ..a scapat de tristeti si dureri ..nu inseamna ca isi alege momentul ....ci doar ca e cu noi la fiecare pas .....
Nu o banalizez si nici nu o slavesc, ci dimpotriva - o dezaprob si o resping cu toata fiinta mea. Moartea e o nedreptate.
Ma intristeaza cei care o accepta ca pe un fenomen natural, firesc, fara sa aiba macar o vaga parere de rau.
Ma indoiesc ca ceva ce te ucide zilnic ti-ar putea fi amic. Si daca nu intristeaza, atunci haideti sa radem prosteste cu totii, ca vom muri... Nu ?! Si-asa viata e doar o clipa...
sarazin79 a scris:buna Redo banalizeaza? ma indoiesc...ii da o importanta covarsitoare. El nu vede in viata decat marea nedreptate care i se face prin sfarsit . Da , e aproape , dar nu amica...e ceva firesc ; un semn de punctuatie intr-o fraza care poate spune totul sau nimic.
in sfarsit , parerea lui as vrea s-o stiu...
Si nu am dreptate ?! Murim secunda dupa secunda chiar imediat dupa ce ne nastem. E o tragedie.
Cat de trist e sa o consideri ca pe ceva firesc, doar ca sa te simti consolat, sa poti trai de pe o zi pe alta.
Acest semn de punctuatie e si semnul decisiv. Un fel de "Amin !" care pune capat intregii povesti.
Dupa moarte e nimic...

