Scoala nu ne invata dar viata ne-o cere

Fr0z3nasic3 a scris:

In concluzie cea mai buna educatie este cea pe care ti-o oferi singur, cercetand cat mai multe surse, folosindu-ti discernamantul spre a alege solutii optime, invatand din greselile proprii sau ale altora. Nu ajuta la nimic sa ai un model pe care sa-l urmezi (parinte, profesor sau orice alta persoana), doar daca vrei sa faci parte dintr-o productie de serie (Brainwashed20XX). Totusi, nu recomand aceasta directie de actiune celor cu IQ situat mult sub medie.

corect numai ca ai nevoie la inceput de un mediu cat de cat ca sa iti poti folosi aptitudinile astfel ceea ce lasa de dorit

olivdor a scris:

ce scot profii din elevi ? lamureste-ma si pe mine sa nu raman tampa ! iti spun eu ce cred: ii invat ade mici care sunt marile provocari ale vietii: cum se da spaga, cum se poate fura si profita de "inocenta" si corectitudinea unora, faptul ca e interzis sa-ti asumi responsabilitati si lista poate continua la nesfarsit ...

astept raspunsul tau poate ma luminezi !

Nu am pretentia ca as putea sa te luminez, dar, e posibil sa fi avut eu profesori buni, la un liceu foarte bun. Sunt si profesori cretini, asta-i clar, dar, am ajuns sa ador "iesitul la harta", la ora de geografie, datorita profesoarei mele...am ajuns sa iubesc urata aia de matematica asijderea, ca sa nu mai vorbim ca, datorita profesoarei de franceza pe care o iubesc si acum, am ales artele, deoarece, i-am ilustrat niste scrisori pentru Franta (nu lungesc vorba) si mi-a spus textual: "tu nu vei face Filo ca asta fac mai totui, tu vei face arte si vei fii fericita din acest motiv". Parintii doreau sa fac medicina, ca ei, dar, uite, o profesoara mi-a dat un sfat bun. Acum tot ceea ce fac in arta ma face fericita. La asta ma refeream.

scoala isi are rostul ei,ea are rolul sa ne inbacseasca cu niste notiuni depasite,dar care la uni dintre noi au o importanta foarte mare la definirea personalitatii.....pe mine unu nu ma sperie robotii....ei convietuiesc dupa un anumit tipar,si de obicei nu se abat de la el....pe cand cei toba de carte(dobandita in scoala vietii)nu au un tipar dupa care sa convietuiasca, si ajug sa se rataceasca in aventura asta mare.......

zilele trecute,stand pe geam,am vazut la joaca pe unul din copiii vecinilor mei.....si am ramas stupefiat,de gesturile pe care le facea,de felul in care vorbea,si agresivitatea de care dadea dovada....cred ca antidotul pt el era fara calculator,fara televizor...si multa scoala pliticoasa ....cred ca mai bine ar fi sa fie robot....care au ce trebuie reusesc sa se desprinda....iar care nu...raman la stadiul initial....de robo.e mai bine asa,asa sunt tinute lucrurile sub control...