Shadow and Light a scris:
Ratiunea este cea cu care intelegi ceea ce traiesti, ea este o unealta.
Cunoasterea este vie, deci cuvantul rece nu poate insemna decat sterilitate.
ratiunea nu este superioara simtirii, ele functioneaza impreuna si din impletirea lor corecta ajunsa la perfectiune se naste Intelepciunea. Nu poti intelege lucrurile decat in idee cand folosesti ratiunea, asa cum, daca folosesti doar simtirea nu vei intelege ce ti se intampla si de ce.
Simtirea trebuie educata,la fel si gandirea, iar vointa intarita.
Ura nu poate distruge decat aparent, tu amesteci consecintele faptelor pe pamant cu realitati spirituale.
Repet cunoasterea nu e rece decat daca este sterila, bazata doar pe observare din exterior.Cand vorbim de cunoastere spirituala, lucrurile stau altfel, daca se putea cunoaste doar dinafara, fara experienta directa, nu mai era nevoie de acest gen de experienta pe care omul o traieste si care se numeste viata.
Mesajele tale pot fi reci pentru ca au la baza stiinta, dar nu Cunoasterea.
Cunoasterea trebuie cuprinsa de oameni, ea trebuie sa fie vie, calita prin zbuciumul vietii si daca tot vrei sa-ti demonstrezi nivelul si sa-i inveti si pe altii...cum crezi ca o poti face prin ratiune?caldura umana e una din cele mai frumoase expresii ale spiritului si este foarte greu sa treci dincolo de tine pentru a te darui.
Am mai spus acest lucru, dar il repet, cel care deschide aceasta poarta nefiind purificat risca sa se piarda, sa fie inghitit.
Tu aici vorbesti de revelatii, care sunt cu totul altceva.
Un om bun si prost (care defapt nu e chiar asa prost daca e bun) e mai aproape de Dumnezeu, decat un om rational si rece, care nu intelege relatia dintre lucruri decat ca pe o ecuatie.
Defectele precum mandria, aroganta, egoismul sunt si mai urate la un om rational si poate devenii un om foarte periculos.
Omul care isi foloseste doar ratiunea, fara sa fie patruns de inaltul sentimentelor este doar o masinarie.
Cred ca incepem sa monopolizam subiectul, de aceea te invit pe privat (spe ca ai inteles ca nu fac ceva nejustificat) ...
Daca tot ma contrazici Ajuta-ma sa inteleg sau urmeaza-mi! (Este un principiu intunecat dar eficient "join me, or kill me!") Din prisma acestui principiu poate ma veti intelege mai bine.
Alternativele acestui principiu sunt urmatoarele.
1 Fie nu esti stapan pe ceea ce stii si nici nu vrei sa evoluezi catre adevar.
2 Fie stii adevarul dar esti egoist si nu prea te intereseaza daca il mai stiu si altii (numai in cazul asta nu vrei sa convingi)
"Cei intelepti nu cauta discipoli si nu doresc etalarea Intelepciunii."
Motivul pt care imi etalez cunostintele si convingerile (nu intelepciunea) este unul constructiv si l-am afirmat de atatea ori. Nu are legetura cu mandria.
Eu nu tin sa conving pe oricine ci numai pe cei ce vor sa fie convinsi de Adevar nu de mine. ba chiar vreau sa fiu convins. Altfel insemana ca mi-as pierde vremea sau as vana complimente pt satifacerea mandriei.
Reactiile tale la mesg mele sunt incorecte
ratiunea nu este superioara simtirii, ele functioneaza impreuna
nici nu am spus vreodata ca ratiunea este superioara gandirii, ci doar ca omul rational este superior celui sentimental, iar desavarsitul este superior rationalului. U te la si condus de feelin iar eu probabil ca sunt in extrema cealalta la fel de rational pe cat esti u de sentimental.
Iluminare si Revelatia sunt in aceeasi oala.
"...deoarece credinta insemna iluminare, cunoastere prin revelatie" vezi pe google da (iluminare + cunoastere). iar....
Ceea ce numesti tu Iluminare, nu este decat o cunoastere ajunsa la un anumit nivel
si nici eu, nici tu nu am atins Iluminarea de care se vorbeste aici.
Iluminarea se intampla o singura data si ea patrunde intreaga fiinta care a ajuns la la un nivel foarte inalt din moment ce poate trece prin poarta catre Cunoastere.
.... aici confunzi Iluminarea cu implinirea, cu desavarsirea sau tu stii mai bine cu ce
Scopul pasirii prin porta catre cunostere este (ar trebui) Desavarsirea. Iar iluminarea este momentul pasiri.
De fapt cred ca de la asta pleaca majoritatea contradictiilor dintre noi.
realitatea este o mare ecuatie, dar daca o privesc asa asta nu insemna ca nu mai am sentimente. Imi stapanesc sentimentele nu sunt lipsit de ele. Eu am ales sa nu iubesc pe cand tu te-ai izbit de Iubire si ai fost robit de ea.
Iubirea face realitatea sa pare frumoasa, femecatoare (ca toate sentimentele pozitive) Ura face realitatea de nesuportat(ca toate sentimentele negative) Ratiunea face realitata sa fie ... relitate ... Cauza-Efect... pt ca nici nu e altceva decat daca vrei u pt un anumit motiv.
Eu pot si chiar ma incarca cu energii de tot felul alegand starile de spirit. Eu aleg sa Iubesc nu ma indragostesc pur si simplu. Pot fi romantic, plin de sarm, si sa iubesc numai cum in povesti se poate... dar si
rautacios... Doar ca nu am motivatia sa iubesc cu inima. Sau mai bine zis eu iubesc cu mintea, sunt "indragostit" de Desavarsire , de Cunoastere, De felul in care a creat Dumnezeu Existenta, De motivul pt care a creat-o... iubesc la tine faptul ca poti mai mult decat ceilalti si decat mine sa te exprimi artistic. Dar eu am ales sa nu ma exprim artistic.... vezi pe celalalt subiect de ce !
gata Ajunge !!!!
qusay a scris:
[/b]Ori ce energie pozitiva (care relaxeaza) lamenteaza gandirea si stinge dorinta de evolutie. Iar energia negativa (care tulbura sufletul si provoaca suferinta) stimuleza gandirea prin dorinta (inconstienta) a omului de a reajunge la acea relaxare.
La ce fel de relaxare te referi, Sithlord? Si la ce fel de "pozitiv"? Poate gresesc dar am senzatia ca atunci cand spui pozitiv si relaxare parca ai spune placut si adormitor, incurajator, hipnotizator. Nu, nu ma refeream la o astfel de bunavointa, care adoarme constienta, constiinta si trezvia. A fi placut (ca a fi placut domnului, daca vrei) inseamna sa fii in pace. A nu te revolta de adevarurile altora si nici a te inflama de adevarul tau. Daca adevarul elibereaza atucni nu raneste. Multi spun ca i-a durut primul flash al iluminarii. Dar cei mai multi spun ca au simti o eliberare uriasa, o seninatate colosala si ca durerea a fost doar pana atunci, cand bajbaiau in, cee ace spui tu, intuneric. Care revelare a adevarului doare? Poate doar cea incompleta, partiala, sau doar cea care iti pune degetul pe rana. Eu nu zic acum sa oblojim monstruozitatile... Ba da! Asta zic. Chiar! A obloji o minstruozitate insemana sa o vindeci. Uneori prin gesturi ferme, atitudini tranzante dar care au in ele scopul de a vindeca si incalzi inima celui care le face. Stii, Tutea spunea ca cel mai greu este sa il vezi pe D-zeu in tortionar.
Qusay
Nu exita adevarul altora si adevarul meu. Exista un Dumnezeu, un Adevar. Exista opinile altora si opinile mele, iar faptul ca le contrazic nu insemna ca ma enerveaza. Pe tine te enerceaza opinia mea?
