România
Roportal.ro

PARABOLE ...FRUMOS...BINE

Început de mayama34, Mar 4 iul 2006 · 289 răspunsuri · 80.135 vizualizări · închis

BigDefender11.759 mesaje#241
BigDefender a scris:
Poetul este un bun prieten al meu!

Eu nu fac altceva decat sa-l popularizez!

RECUNOŞTINŢĂ

Am rugat arborii să-mi povestească despre destin

Cu rădăcinile lor de neclintit de veacuri, păreau oarecum trişti,

Şi totuşi, chiar dacă pentru ei timpul parc-ar fi

mayama342.948 mesaje#242

O poveste despre viataIntr-o zi, Cautatorul a simtit ca trebuie sa mearga in

orasul Kammir. In

timp, invatase ca trebuie sa dea atentie acestor

presimtiri si intuitii

care veneau dinauntrul lui, asa ca a lasat totul si a

plecat. Dupa 2

zile de mers pe drumuri prafuite, in sfarsit a ajuns

la Kammir. Insa cu

putin inainte de a intra in oras, I-a atras atentia o

colina din dreapta

cararii : era acoperita de iarba verde si pe ea se

gaseau o multime de

arbori, pasari si flori incantatoare. Era inconjurata

complet de un

gardulet scund din lemn iar o poarta de bronz te

invita sa intri.

Dintr-o data a simtit ca uita de orasul pe care il

cauta si ceda

tentatiei de a intra si a se odihni putin in acest

loc. Intra si incepu

sa se plimbe incet ocolind pietrele albe, imprastiate

printre copaci. Pe

una din ele vazu o inscriptie: "Abedul Tare, a trait 8

ani, 6 luni, 2

saptamani si 3 zile". In acel moment si-a dat seama ca

aceea nu era o

simpla piatra, ci o piatra funerara...Se uita la

urmatoarea si citi o

iscriptie asemanatoare : "Llamar Kalib, a trait 5 ani,

8 luni si 3

saptamani".

Cautatorul se simti foarte emotionat. Acel loc

incantator era un cimitir

si fiecare piatra o piatra funerara...Toate aveau o

inscriptie : un nume

si timpul exact cat traise fiecare. Dar ce era

interesant, nimeni nu

depasise 11 ani.

Incepu sa planga. Paznicul cimitirului care trecea pe

acolo, il intreba

daca plange dupa cineva cunoscut.

- Nu - raspunse el. Nu cunosc pe nimeni. Dar e un

lucru teribil ce s-a

intamplat cu acest oras. De ce sunt atatia morti

ingropati aici? Si de

ce blestem teribil a lovit acestia oameni incat toti

au murit pe cand

erau copii?

Batranul surase si ii raspunse:

- Nu trebuie sa va intristati atat, nu e vorba de nici

un blestem. Numai

ca noi avem un obicei stravechi : cand o persoana

implineste 15 ani,

parintii ii daruiesc o carticica - ca cea pe care o am

eu aici, agatata

de gat - si traditia e ca, incepand din acel moment,

ori de cate ori

traieste momente de fericire intensa, le scrie acolo :

la stanga, ce l-a

facut fericit, iar la dreapta, cat a durat fericirea.

Ai cunoscut pe cineva si te-ai indragostit? Cat timp a

durat aceasta

pasiune si placerea de a-l cunoaste? O saptamana,

doua, trei si

jumatate?...

Emotia primului sarut cat a durat?...Un minut si

jumatate cat a durat si

sarutul? Doua zile? O saptamana?

Dar nasterea primului copil?...

Casatoria unor prieteni?...

O calatorie pe care ti-ai dorit-o mult?...

Ti-ai intalnit fratele care traieste in alta tara,

departe?...

Cat te-ai bucurat de aceste lucruri? Ore? Zile?...

Asa notam in carticica fiecare moment, iar cand cineva

moare, ceilelti

deschid carticica si aduna timpul cat a fost fericit

in viata, ca sa il

treaca pe mormant.

Pentru noi, acesta este timpul cat am trait cu adevarat.

Ravl36.304 mesaje#243
mayama34 a scris:
iar cand cineva moare, ceilelti deschid carticica si aduna timpul cat a fost fericit

in viata, ca sa il treaca pe mormant.

Pentru noi, acesta este timpul cat am trait cu adevarat.[/font]

dragut si trist totodata ... uitam sa traim cu adevarat ... .

Dăruind cuvinte

Cuvintele sunt fapte,

iar adevărurile răzbat prin ele.

Şi de at

larisa_vas991 mesaje#245

nu e chiar parabola dar e o pezie foarte frumoasa si cunoscuta :cheer:

ATAT DE FRAGEDA...

Atat de frageda, te-asemeni

Cu floarea alba de cires,

Si ca un inger dintre oameni

In calea vietii mele iesi.

Abia atingi covorul moale,

Matasea suna sub picior,

Si de la crestet pan-in poale

Plutesti ca visul de usor.

Din incretirea lungii rochii

Rasai ca marmura in loc -

S-atarna sufletu-mi de ochii

Cei plini de lacrimi si noroc.

O, vis ferice de iubire,

Mireasa blanda din povesti,

Nu mai zambi ! A ta zambire

Mi-arata cat de dulce esti,

Cat poti cu-a farmecului noapte

Sa-ntuneci ochii mei pe veci,

Cu-a gurii tale calde soapte,

Cu-mbratisari de brate reci.

Deodata trece-o cugetare,

Un val pe ochii tai fierbinti:

E-ntunecoasa renuntare,

E umbra dulcilor dorinti.

Te duci, s-am inteles prea bine

Sa nu ma tin de pasul tau,

Pierduta vecinic pentru mine,

Mireasa sufletului meu !

Ca te-am zarit e a mea vine

Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,

Spasi-voi visul de lumina

Tinzandu-mi dreapta in desert.

Si-o sa-mi rasai ca o icoana

A pururi verginei Marii,

Pe fruntea ta purtand coroana -

Unde te duci ? Cand o sa vii ?

Mihai Eminescu

1879, 1 Septembrie

Arcadia20062.776 mesaje#246

Adam si Eva

Plang cu stele

Si oceane se ridica vertical

In visu-mi.

Ador o zeitate necunoscuta inca

Al unei lumi inexistente aici,

Unde porumbeii dorm,

Uitand ca au fost candva alungati,

Nestiind ca vor fi soli ai lumii ce se va naste

Intr-un timp stelar.

Suntem porumbei...

mayama342.948 mesaje#248

Daca puteti rade...

La maternitate, in sala de asteptare trei barbati asteptau cu sufletul

la gura moasa. Iese femeia si i-l felicita pe primul: - Felicitari aveti

gemeni! - Doamne ce coincidenta, eu chiar lucrez la Minessota Twins...

Dupa o ora iese aceeasi femeie si spune celui de a-l doilea tatic: -

Incredibil aveti tripleti!!! - Nu pot sa cred, ce coincidenta, eu lucrez

la 3M Company!!! Nu dupa mult timp din nou iese aceeasi femeie...cand o

vede cel de-al 3 lea barbat cade lesinat... - Ce s-a intamplat? intreaba

moasa... - Eu lucrez la 7up...

Ravl36.304 mesaje#249
mayama34 a scris:
Daca puteti rade...

hmmm... nici la dusmani nu le-as dori 7 fericiri deodata :flowers:

Cunoaştere

Acolo unde

← Înapoi la Arhiva