Ce parere aveti despre psihologi?

Pippo a scris:

Obiectivul trebuie sa fie intelegerea exacta in ansamblu. Partea cu "golirea mintii" e doar un aspect pe care riscam sa-l intelegem gresit cu usurinta, iar mie imi scapa prea multe detalii deocamdata, de asta ma abtin. Altfel ne-am intelege :(

Chiar este, trece printr-o criza de EGO si s-a metamorfozat (clonat) in anonimat pt a-si refula frustrarile.

cred ca ne-am intelege de minue intr-adevar

Ce deschidere sa ai fata de viata daca nu ai fata de cei din jur?

Deschiderea asta ori o ai, ori n-o ai. Ce, un extrovertit se poate transforma in introvertit, sau invers?

Si nu e bun un filtru pentru ceea ce accepti? Sau trebuie sa acceptam totul ca bun? Sau trebuie sa acceptam oricat? ...sau vorbim despre lucruri diferite?

Sicily a scris:

Deschiderea asta ori o ai, ori n-o ai. Ce, un extrovertit se poate transforma in introvertit, sau invers?

Deschiderea nu se refera la ce arati ci la ce esti dispus sa primesti in primul rand

Ca eu pot fi cea mai fericita si sa arat sau sa nu arat .

Activia a scris:

psihologii sunt fiecare cu nebunia lui ca daca nar fi avut pasarici in cap nu ar vrut sa miarga la psihlogie ca daia s-a dus ca sa se trateze si sa afle cel doare pe el si daca sa tratat stie ce sai faca si la altu care ie la fel cu pasarici in cap ca sal scape

eu mas duce numai la cel mai mare psigholog care e mai nebun uitate bimne sil vei recunoaste face din cap ca nebunii si da din maini de te sperie si zici ca vorbesti cu cel mai mare nebun are ochi puternici si te taie cu privirea si ala sigur a avurt multe nebunii si lea tratat pe toate daca a ajuns om mare peste alti psihologi si stie multe si poate sa te vidnece de orice boala la cap

nu mai la ala ma-s duce restul de psihologi nu au destule nebunii

Tu de unde ai aparut?

Sicily a scris:

Si nu e bun un filtru pentru ceea ce accepti? Sau trebuie sa acceptam totul ca bun? Sau trebuie sa acceptam oricat? ...sau vorbim despre lucruri diferite?

Deschiderea nu e sa accepti ci sa filtrezi . A fi obtuz inseamna sa refuzi din start orice colaborare . Apoi exista colaborari care nu sunt potrivite . De exemplu nu pot accepta ideea din coaching ca fiecare coach isi are clientul pe care il merita . Dar asta nu ma face obtuza pentru ca am analizat din mai multe unghiuri

s_s_s a scris:

Eu am fost la psiholog acum 4 ani si m-a traumatizat, nu mai vreau

era super stresanta, insistenta ..eu altfel imi imaginam o sedinta ..preferam sa spun eu ce "ma doare" , nu sa ma interogheze ea ca la politie.

Asadar, nu o sa mai merg la psiholog curand, si nu e vorba de prejudecati ci de eperienta personala

Aici exista o nuanta . La inceput sunt necesare niste intrebari apoi intrebi pacientul daca doreste asta . Si trebuie sa oferi alternative si sa il faci sa inteleaga insemnatatea lor . Daca pacientul e tratat ca un sablon evident nu ies rezultate

Sicily a scris:

Poate din cauza ca am stat 20 de ani in casa cu un om care "cantareste" mult prea mult, pe mine ma oboseste sa creez probleme fata de niste evenimente care se repeta, intr-o forma sau alta , zilnic. Pur si simplu imi vad de drum si ma decid pe parcurs, uneori intuitiv, alteori dupa "scantei" fragmentare. Prea multa teorie strica - pentru mine.

:(

Si eu am fost traumatizata intr-o vara de niste experiente legate de psihologi si psihiatri. Dar aia erau batraiori, cu formare de pe vremea lui Ceasca sau imediat de dupa. Sper ca voi astia tineri sa nu ne dezamagiti .

Una e sa fii analitic alta prea axat pe mecanisme. Persoana in cauza e foarte calculata . Dar nu e neaparat deschisa

Sicily a scris:

Poate din cauza ca am stat 20 de ani in casa cu un om care "cantareste" mult prea mult, pe mine ma oboseste sa creez probleme fata de niste evenimente care se repeta, intr-o forma sau alta , zilnic. Pur si simplu imi vad de drum si ma decid pe parcurs, uneori intuitiv, alteori dupa "scantei" fragmentare. Prea multa teorie strica - pentru mine.

8)

Tu iti folosesti creativitatea si intuitia

Poate din cauza ca am stat 20 de ani in casa cu un om care "cantareste" mult prea mult, pe mine ma oboseste sa creez probleme fata de niste evenimente care se repeta, intr-o forma sau alta , zilnic. Pur si simplu imi vad de drum si ma decid pe parcurs, uneori intuitiv, alteori dupa "scantei" fragmentare. Prea multa teorie strica - pentru mine.

:(

Si eu am fost traumatizata intr-o vara de niste experiente legate de psihologi si psihiatri. Dar aia erau batraiori, cu formare de pe vremea lui Ceasca sau imediat de dupa. Sper ca voi astia tineri sa nu ne dezamagiti .

Rhini a scris:

Tu iti folosesti creativitatea si intuitia

Si ce, e rau? Ma zgarie pe scoarta cerebrala oamenii apretati, reci si calculati.

Sicily a scris:

Si ce, e rau? Ma zgarie pe scoarta cerebrala oamenii apretati, reci si calculati.

E bine .

In psihologie e bine sa folosesti si algoritmi si gandirea euristica . De exemplu e un modul de Process Communication Model ( e un algoritm ) ce poate fi folosit . Totodata tu ca psiholog trebuie sa fii axat pe nevoile pacientului si pentru asta ai nevoie de intuitie si creativitate