ironic a scris:eu cred ca traim intr-o lume nebuna, nebuna...iarba nu e verde...Dumnezeu exista doar cand avem nevoie de El...barbatul ca si femeia sunt fideli unul altuia desi se tradeaza intre ei...cuvintele sunt in van...fiecare vede prin prisma eu-lui realitatea...reactionam intodeauna sub impulsul momentului...totul are un scop...scopul scuza mijloacele...
pana aici ai descris viata asa cum e ea in general.Da,ne-are place sa zicem ca Dzeu nu exista(si mie mi-ar place)dar sa il primim in noi doar atunci cand avem nevoie de El,scopul sa scuze mereu mijloacele noastre dar nu ale altora....Dar vb [ravlui] ce-ar fi viata fara ele?Ce-ar fi viata fara intrebari?
Si acum ajungem la ceea ce se naste din intrebarile noastre,fiecare ca acceptam sau nu :
scopul e neclar cand vine vorba de existenta noastra...viata e data pentru evolutie...evolutia spirituala e necesara...nu stim definitia evolutiei spirituale, desi in sinea lui fiecare o stie...ne indreptam spre moarte, fiindu-ne teama de ea si totusi o vedem ca pe un inceput, spre ce, nu se stie... totul trece...si totusi ne bucuram de orice lucru neinsemnat sau insemnat
si...
incercam sa uitam de intrebarile existentiale...
Intrebarea este...chiar reusim ? 
Desert Rose a scris:
o fi avand...deci sa zicem ca e o chestie desteapta pe care ochiul uman o prinde din zbor.Sa fie si asta rezultatul purei intamplari??? 