Acamandur a scris:Si raspunsurile vor fi cele adevarate ?
Adevarate in privinta edificarii veridicitatii , sau calitatii ... impresiilor tale fata de ceva/cineva .
Dragoste de la distanta
Început de cristy_05, Mie 7 iun 2006 · 47 răspunsuri · 18.355 vizualizări · închis
euinsami a scris:Adevarate in privinta edificarii veridicitatii , sau calitatii ... impresiilor tale fata de ceva/cineva .
Crezi ca cei care au o legatura la distanta in spatiu si timp dar se pastreaza, pot intretine o relatie ? (vorbesc acum de ani buni )
Cu alte cuvinte , 'ceva'-ul pe care-l percepi in tine e real sau trucaj , daca rezista la cea
mai aspra proba : a timpului si spatiului .
Asta-i tot .
In privinta a ceea ce se petrece in mintea celuilalt , ... nu poti decat presupune .
Acamandur a scris:Crezi ca cei care au o legatura la distanta in spatiu si timp dar se pastreaza, pot intretine o relatie ? (vorbesc acum de ani buni )
Daca ar concepe o relatie si altfel decat sexuala , da .
Ma intreb insa , cati oameni crediteaza o relatie de prietenie 'de suflet' , intre doua persoane de sexe opuse ?
Infiorator de putini .
Acamandur a scris:De ce ?....distanta trebuia sa ne faca mai puternici pentru lupta cu realitatea, sa ii tinem piept si sa reusim. De ce suntem asa duri cu noi insine cand vine vorba de persoana pe care o iubesti ? De ce gandind la rece iti dai seama ca distanta il/o va face sa sufere si mai mult odata cu trecerea timpului si solutia este despartirea? De ce la rece iti dai seama ca tu si el/ea stati in loc, sunteti in stare latenta ? De ce cuvintele incep sa isi piarda valoarea cand distanta in timp si spatiu devine tot mai mare? De ce te gandesti si la posibilitatea ca pe viitor dupa atatea asteptari poti realiza ca ea/el nu este pentru tine ? De ce renunti la ce iubesti ? ....pentru ca iubesti si vrei ca el/ea sa fie fericit si sa isi traiasca viata normal alaturi de o imbratisare reala.... Toate astea gandite la rece ,iar intr-o clipa pot deveni realitate.
pentru ca de felul meu ma arunc cu capul inainte... cand e langa mine, dau aproape totul.... si ma las condusa prea usor de sentimente.... nu ii vad greselile, defectele... intr-un cuvant ma las prea absorbita de relatie...
Editat Mar 5 sep 2006 02:41
Distanta te face sa tii mai mult la persoana respactiva....atat de adevarat. Dar depinde unde iti sunt situate limitele pentru a realiza irealizabilul.
euinsami a scris:Ma intreb insa , cati oameni crediteaza o relatie de prietenie 'de suflet' , intre doua persoane de sexe opuse ?Infiorator de putini .
Dar totusi exista. Dupa ani si ani ....distante tot mai mari
ramona_m a scris:pentru ca de felul meu ma arunc cu capul inainte... cand e langa mine, dau aproape totul.... si ma las condusa prea usor de sentimente.... nu ii vad greselile, defectele... intr-un cuvant ma las prea absorbita de relatie...
nu mai conteaza greselile, cuvintele, nimic....are multe defecte, e un vagabond, nu are scoala, nu are nici un viitor dar il/o iubesc. E asa greu sa lasam totate defectele si sa vedem, sa dezvoltam sa readucem sa educam partea buna a omului ??
Offf, raspunsurile voastre la topic sunt ata de pesimiste...
E foarte greu...am o relatie de numai 3 luni, ne-am cunoscut in vacanta si el a plecat sa-si termine studiile in alta tara...se va intoarce si as putea sa ma duc si eu acolo intre timp, dar nu gandesc atat de departe inca...E cu totul diferit fata de ce am cunoscut pana acum si sunt convinsa ca nu voi mai gasi nici macar asemanator...e tot ce as fi visat vreodata...Si el cred ca si-a dat seama de asta cu mine...
In acest timp, relatia noastra a evoluat mult ca intimitate emotionala, chiar daca prin mail/telefon...Am depasit obstacole,incertitudini si tentative de a-i pune capat ("ca sa nu ne chinuim" dar stiu ca as fi fost mult mai chinuita fara el decat asa...) si acum avem mai multa incredere unul in altul, legatura noastra e mai profunda si mai puternica...si cred ca totul e rabdarea...putem sa construim relatia, caramida cu caramida...cu fiecare zi, tot mai puternica...
Am incredere in el, nu sunt geloasa,stiu ca nu as avea nici eu ochi pentru nimeni...zambesc mergand pe strada si sunt mai fericita decat am fost vreodata...e cu mine tot timpul, desi numai in gand...Dar nu indraznesc sa visez, traiesc de pe o zi pe alta, din mail in mail si din telefon in telefon...Mi-e teama ca vraja sa nu se rupa, sa nu ma trezesc din vis...si doar astept, las lucrurile sa curga de la sine...E chinuitor,cand vreau sa-l privesc in ochi, sa-l iau in brate si ne despart cateva mii de kilometri...Dar am tarie sufleteasca si am incredere ca daca ne e sortit sa ramanem impreuna, nu vor conta timpul si distanta - acestea vor fi testul nostru ca "noi", ca intreg indestructibil...Pana la urma ar fi 4-5 ani...dupa care am putea fi impreuna pentru totdeauna...Totul e sa se pastreze flacara...
Dar se rup ele si legaturi cu persoane din acelasi oras...oricand oricare dintre noi si-ar putea gasi pe altcineva/s-ar putea schimba, evolua in alta directie...astea sunt valabile in orice relatie si nu merita sa stau cu aceasta frica...nici daca te casatoresti nu ai certitudinea ca va dura...Asa ca astept ca timpul sa le rezolve pe toate...
Nu am citit toate mesajele, deci e posibil sa repet ce s-a zis deja: toti cei care eu o relatie reusita cu un om cunoscut pe net, vor spune ca se poate relatie la distanta, iar toti cei care au iubit si nu a mers, vor afirma contrariul. La fel vor face si scepticii. Eu am zis ca se poate...Dar trebuie sa creada ambele parti acest lucru.
Se zice ca ochii care nu se vad se uita,dar nu si in cazul unei iubiri adevarate.Uneori distanta de persoana iubita ne face sa ajungem sa o iubim si mai mult,apasandu-ne dorul de ea.Iubiti-va mult !!!