Sisteme de propulsie si colonizarea altor planete

Explorarea si colonizarea asteroizilor trebuie sa se afle printre primele demersuri de colonizare a spatiului.

Avem nevoie de un asteroid in punctul L1 ca baza intermediara spre Luna, apoi de un program de colonizare si exploatare a mai multor asteroizi, unii putand fi transformati in  baze de transport intre Jupiter si Venus, iar altii intre Pamant si Mercur in functie de traiectoria acestora.

Astfel vom putea corecta traiectoria asteroizilor periculosi pentru Pamant ori pentru alte planete si ii vom pulveriza pe unii dintre acestia.

Toate aceste proiecte vor costa ceva bani, insa castigurile vor fi colosale pe toate planurile.

Totusi asteroizii vor urma dupa Luna, deoarece punctele L1 si L2 se gasesc dincolo de orbita Lunii, ceea ce nu ne ajuta cu nimic in sensul unui pod spre Luna, iar devierea unui asteroid pe o orbita intre Pamant si Luna, ar fi imposibil si extrem de periculos in viitor pentru oamenii de pe ambele corpuri ceresti.

Asadar ca statie intermediara intre Pamant si Luna vom folosi un avanpost sintetic construit din materiale mai multe probabil catapultate de pe Luna si care avanpost se va autopropulsa corectandu-si mereu orbita.

Acesta va fi construit din structuri gonflabile de kevlar transparent in multistrat cu gheata de apa si structuri din grafen si cabluri speciale si avand si un parasolar ancorat pe post de antena-scut impotriva radiatilor.

Statia orbitala va avea forma unei praștii cu contragreutate etaj propulsor rotativ care va asigura statiei gravitatie artificiala cat si ridicarea constanta pe orbite superioare.

Pe Luna se va afla adevarata infrastructura cosmica, care va intretine inclusiv aceste statii intermediare din jurul Pamantului.

Asteroizii vor fi baze permanente de navetare in conditii de confort si siguranta maxima intre planetele sistemului solar.

https://bigthink.com/hard-science/heres-how-we-colonize-space/

https://en.wikipedia.org/wiki/Colonization_of_the_asteroid_belt

- Cum vom rezolva problema unei gravitatii consistente pe planetele pitice si pe asteroizi?!

Sa incepem cu Luna deoarece va deveni cel mai apropiat avanpost al umanitatii de planeta mama Terra.

Pe Luna un ascensor trans-atmosferic seleno-stationar ar functiona perfect datorita gravitatiei scazute.

La suprafata selenara in habitacluri ar functiona perfect talpicile magnetice si pavimentul magnetic plus echipamentul cu greutati suplimentare din aur granular prins in saculeti de plastic in captuseala hainelor selenare repartizat uniform pe suprafata corporala cu un volum minim ar compensa restul de greutate pe care le-ar avea o persoana la suprafata Terrei.

Pe Mercur si pe Marte compensatea s-ar face cu o cantitate si mai mica de aur, deoarece gravitatia celor doua planete este cca. 30% din gravitatia Pamantului, fata de Luna cu 10%.

Pe Ceres gravitatia este de doar 1% ceea ce inseamna ca oamenii ar putea realiza orase inelare-rotitoare cu gravitatie terestra la suprafata acestei planete in craterele polare ori sub domuri de gheata sub crusta glaciara dar tot in conditii de vid cosmic pentru evitarea fortelor de frecare-franare.

Aceste orase-disc-rotitoare de dimensiuni kilometrice ar pluti maglev pe baza super-conductibilitatii.

La fel si in cazul asteroizilor ar fi mai la indemana, economic si nepericulos sa realizam la interiorul acestor asteroizi asemenea orase kilometrice rotitoare pe perna superconductoare.

Daca dorim sa rotim asteroizii, ne-am putea trezi ca le vom leza structura, deoarece forta centrifuga ar deveni superdimensionata scalar fata de propria lor gravitatie.

Asemenea orase ar putea exista sub suprafata selenara la poli, apoi pe asteroizi, pe Ceres la poli, pe Phobos si Deimos cele doua luni martiene, apoi pe toate planetele mici si asteroizii de dincolo de Marte spre Jupiter,... Pluto, Centura lui Kuiper si Norul Local cometar al lui Oort.

Intre suprafata lui Marte si cele doua luni martiene va exista un ascensor spatial care va usura transportul oamenilor in special.

Practic in sistemul solar vor aparea mii si miliarde de asemenea orase extraterestre, interconectate pe proprile lumi.

Magnetorheological dampers are under development for use in military and commercial helicopter cockpit seats, as safety devices in the event of a crash.^[15][16]They would be used to decrease the shock delivered to a passenger's spinal column, thereby decreasing the rate of permanent injury during a crash.

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Magnetorheological_fluid

Pamantul va fi plin de linii Magnelift, iar pe orbita vor exista statii intermediare tip catapulta cat si LASER beam-pelets-plasma propulsion mai ales in punctele Lagrandiene.

Contramasura pentru fortele mari g din interiorul navelor-lift maglift se va realiza printr-un scut lichid-solid de contramasura din ulei siliconic cu particule de fier coloidal in suspensie prin comanda EM.

Pe Luna bazele-orase vor fi construite in zonele cu camp magnetic de la poli si pe fundul unor lacuri glaciare.

Lumina solara va fi dirijata indirect spre subteran prin oglinzi circulare si tuburi luminatoare, deoarece micrometeoritii pot distruge in orice moment o cupola transparenta trasa peste un oras aflat la suprafata selenara.

Asadar solutia sunt constructiile subterane, iar la suprafata doar ferestre laterale inguste armate facute din titan transparent.https://en.m.wikipedia.org/wiki/Aluminium_oxynitride

https://www.riotglass.com/transparent-aluminum-vs-armorplast-transparent-steel/

Structurile subterane pot fi construite sub forma unor zgarie-nori inversati, niste caverne tubulare in subsol, unde etajele superioare sunt oglinzi circulare ori spirale, o zona de impact, iar mai jos ar incepe etajele locuibile similar cu structurile de Magazine-tip Mol, astfel ca inauntru am avea un spatiu gol si iluminat natural pana jos, iar peretii tubului ar asigura etajele cu balcoane si ferestre.

Ar fi un o prima structura cu sere, apoi spatiul locuibil de zi.

Combinația de ușurință și rezistență ar putea rezolva multe din provocările actuale ale zborului la altitudini mari. Aș fi curios să văd cum s-ar comporta în practică, mai ales în ceea ce privește durabilitatea și costurile de producție. 

fera a scris:

Combinația de ușurință și rezistență ar putea rezolva multe din provocările actuale ale zborului la altitudini mari. Aș fi curios să văd cum s-ar comporta în practică, mai ales în ceea ce privește durabilitatea și costurile de producție. 

La el este simplu: „Ecranează gravitatia prin plasme și va călători în univers, cu mare lejeritate,cu submarinele ori cu vapoarele!” și drept dovadă îți va pune și 5 poze. 

Dacă-l întrebi ce este aia „ecranare gravitațională” sau mai simplu, ce este gravitația, o să te aburească și, bonus, îți va mai pune încă 5 poze. 

Vriies a scris:

La el este simplu: „Ecranează gravitatia prin plasme și va călători în univers, cu mare lejeritate,cu submarinele ori cu vapoarele!” și drept dovadă îți va pune și 5 poze. 

Dacă-l întrebi ce este aia „ecranare gravitațională” sau mai simplu, ce este gravitația, o să te aburească și, bonus, îți va mai pune încă 5 poze. 

Este vorba despre stiinta nazista, asa ca nu am ce sa aburesc, sa cred ori sa nu cred.

Eu am propus mijloace de propulsie subluminica care sunt descrise pe Wikipedia, tehnologii mature deja.

zodiak a scris:

Este vorba despre stiinta nazista, asa ca nu am ce sa aburesc, sa cred ori sa nu cred.

Eu am propus mijloace de propulsie subluminica care sunt descrise pe Wikipedia, tehnologii mature deja.

Despre „știința nazistă”, zici? Nu prea mi-e clar conceptul. Așa că, nu te supăra, însă din moment ce nu vii cu informații și argumente care să-ți susțină afirmațiile, părerea mea este că aburești. 

Ca să ne înțelegem...

Recunosc, tu abordezi subiecte deosebit de interesante pentru cunoaștere, în general. Din punctul ăsta de vedere, ai o bilă albă din partea mea, clar!

Însă, nu te supăra, nu le argumentezi. Dai, așa, doar niște pastile, iar când cineva îți cere argumente și amănunte, o dai cotită și vorbești despre altceva.

Vriies a scris:

Ca să ne înțelegem...

Recunosc, tu abordezi subiecte deosebit de interesante pentru cunoaștere, în general. Din punctul ăsta de vedere, ai o bilă albă din partea mea, clar!

Însă, nu te supăra, nu le argumentezi. Dai, așa, doar niște pastile, iar când cineva îți cere argumente și amănunte, o dai cotită și vorbești despre altceva.

Cu privire la ecranarea gravitationala cam atat se cunoaste oficial, adica niste presupuneri.

Pe mine ma uimeste faptul ca filmele sf nu reusesc sa reprezinte o nava cosmica in mod real, de pilda scutul pasiv frontal nu apare nicaieri, nici scuturile active, samd.

Intr-un singur film documentar numit Alien Planet misiune pe Darwin 4, drona interstelara se apropia cat de cat de un design realist.

In mare o nava rapida interplanetara ori interstelara ar arata precum o ciuperca cu palarie fie precum arata o meduza.

Fie cu varf conic fie similar unui cap de surubelnita cu tăiș.

Ar exista inclusiv un scut feromagnetic pe un camp magnetic in jurul navei...