FENOMENOLOGÍE s. f. 1. Curent în filosofie care își propune să studieze fenomenele conștiinței prin prisma orientării și a conținutului lor, făcând abstracție de omul real, de activitatea lui psihică concretă și de mediul social. 2. (La Hegel) Teorie filosofică în care se afirmă primatul conștiinței asupra existenței și se încearcă în mod rațional descrierea procesului dezvoltării conștiinței. 3. Studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene, așa cum se manifestă ele în timp și spațiu. – Din fr. phénoménologie. sursa: DEX '09 (2009)
Deci inspre fenomenologia NT, ceea ce a plecat dinspre fenomenologia 12345, apare ca o tendinta de a parea interesant!
Raspuns: NU.
Imbarligatura a ajuns acolo?
Regret!
S-a intentionat o iterrelationare fenomenologica cu NT, eventual sub auspiciile Primordialitatii Self-Referintiale.
Prin analogie, o limba straina sau inotul se invata (mai usor) practic, efectiv dialogand/balacindu-te cu/in mediul adecvat.
Ar fi f. interesant, cum arata raspunsurile dinspre NT, conform perspectivei prezentata in topic.