Început de King1, Mie 31 mar 2021 · 59 răspunsuri · 4.965 vizualizări
12345 a scris:2 Dintotdeauna e un termen rezultat din termenul inventat de noi si anume temporalitate, ori, stiintific se considera temporalitatea aparuta odata cu si in acest univers.
Este un fapt ca stiinta nu ia in calcul ceea ce nu poate explica.
Da, au ei o "bula", falsificabilitatea, adica cel putin teoretic ar trebui ca tot ceea ce se sutine stiintific sa se recunoasca drept falsificabil, probabil, dar ei au zis-o, ei au uitat-o.
Toate axiomele, principiile, teoriile lor sunt sustinute ca si cand ar fi imuabile.
Nu neg progresul prin stiinta, insa umflatul in pene....
12345 a scris:Da, dar, cum e oare explicabila densitatea si temperatura a ceva care nu este ceva ce exista actualmente si care a existat in lipsa spatiului si a temporalitatii? Mai ales ca, cevaul neceva, ar trebui sa indeplineasca criterii de rigurozitate stiintifica.
Toate cele actuale au rezultat din singularitate, inainte nu existau.
Păi nu este explicată. Dar poate nici problema așa cum o pui tu, recte: „cum e oare explicabila densitatea si temperatura a ceva care nu este ceva ce exista actualmente si care a existat in lipsa spatiului si a temporalitatii?”, nu este tocmai corectă. Până la urmă, dacă tot ai adus în discuție conceptul de „singularitate”, poate că ar trebui să-l explici, asta ca să vedem dacă se pliază sau e în acord cu teoria Big-Bang-ului. În al doilea rând , poate că n-ar fi neapărat necesar să ne încrâncenăm cu singularitatea asta.
Editat Mie 3 nov 2021 17:07
Aș zice, părerea mea, că problema ar trebui să se pună cam așa:
Big-Bang-ul este teoria științifică care explică cel mai bine, deocamdată, modul în care universul a evoluat sau, na, s-a dezvoltat. Sigur că, pe viitor, în măsura falsificabilității, această teorie poate fi înlocuită cu alte teorii mai aproape de adevăr, să zicem așa.
Mai departe, aș pune accent pe faptul că Big Bang-ul, ca teorie științifică, este o încercare de a explica modul în care universul s-a dezvoltat dintr-o stare foarte mică și densă, în ceea ce este astăzi. Și nu încearcă să explice ce anume a inițiat crearea universului, sau ce a venit înainte de Big Bang sau chiar ce se află în afara universului. Deși teoria Big Bang-ului este faimoasă, este, de asemenea, larg înțeleasă greșit. O percepție greșită comună despre teorie este că ea ar descrie originea universului și că ar răspunde la întrebarea: „Ce-a fost înainte de Big-bang?” . Răspunsul la această întrebare ar trebui să fie un sincer: „Nu știm, dar mai cercetăm!
Asta spun si eu, trebuia sa spuna "nu stim".
Dar nu, ei s-au apucat sa defineasca singularitatea, sa o caracterizeze, asta e o eroare grava.
Mai ales ca tot ei, oamenii de stiinta recunosc ceea ce se afla dincolo de bariera Planck, a fi inaccesibil in vreun fel. Nici cel putin cuanatica, asa sumar cat o cunosc ei, nu are apicabilitate sub Planck. La zero/sub zero, ce sa mai vorbim.
Stu' a scris:Ok.
Teoria mea e ca spatiul se afla in continua expansiune sub forma de spirala.
Daca este dependent de timp - intr-o singura directie.
Daca este independent de timp - nu poti sti in cate directii.
Dupa ce m-am tot gandit cum ar putea fi, da, ideea ca e precum o spirala pare sa aiba mult sens.
Totul se evidentiaza si la nivel mai mic, de pilda in sistemul solar: familiar vorbind, soarele se invarte in jurul Caii Lactee, „tragand” toate planete din sistemul solar dupa el, iar ele, rotindu-se in jurul lui, formeaza imagistic spirale in jurul soarelui.
All in all, se invarte tot universul (cu noi).
Se spune despre universul nostru ca are trei dimensiuni. Unii adauga si timpul, dar daca la un anumit nivel al constiintei am putea s-o adaugam ca a cincea dimensiune?
Am trai atunci perpetuu? Ar putea fi acesta un univers care transcende timpul? Ar putea exista un univers fara timp, in care sa existe miscare?
Sau miscarea nu ar mai fi posibila, dar nici necesara? Poate ca asta a fost prima manifestare a unui univers potential?
Dar de unde constiinta? Off!
Poate daca universul intr-o clipita si-a trait toata viata virtuala si materiala, ca intr-un vis, ajungand pana la constiinta de sine, dupa care a dorit sa transforme visul in realitate?
Cat de naiv suna si cat de aproape de realitate s-ar putea sa fie.
Eh, nici chiar asa.
Editat Mar 11 ian 2022 16:31
Cine stie...
Oamenii de stiinta sunt prea prinsi acum cu per reviews, cu conferinte de presa, cu discutiile cu sponsori, cu pandemia asta, cu clipuri puse pe youtube si se pare ca nu prea mai au chef de cautat.
Deocamdata se rezuma la programe de cercetare foarte darnic sponzorizate, in care pot aduce la realitate "in mod stiintific", cele mai ascunse dorinte ale marilor sponsori.
Asa ca mai improvizam si noi.
Editat Mar 11 ian 2022 20:20
adal* a scris:Se spune despre universul nostru ca are trei dimensiuni. Unii adauga si timpul, dar daca la un anumit nivel al constiintei am putea s-o adaugam ca a cincea dimensiune?
Am trai atunci perpetuu? Ar putea fi acesta un univers care transcende timpul? Ar putea exista un univers fara timp, in care sa existe miscare?
Sau miscarea nu ar mai fi posibila, dar nici necesara? Poate ca asta a fost prima manifestare a unui univers potential?
Dar de unde constiinta? Off!
Poate daca universul intr-o clipita si-a trait toata viata virtuala si materiala, ca intr-un vis, ajungand pana la constiinta de sine, dupa care a dorit sa transforme visul in realitate?
Cat de naiv suna si cat de aproape de realitate s-ar putea sa fie.
Eh, nici chiar asa.
Poi, corespunzător puținelor noastre cunoștințe, orice univers s-ar desfășura în timp și spațiu. Printre susținătorii Multiversului, o mulțime ipotetică de mai multeuniversuriposibile (inclusiv universul în care ne aflăm) care împreună cuprind tot ceea ce există, îl găsim pe Hugh Everett.