Jump to content
Forum Roportal
no-user-name

Mai are rost sa-ti faci iubita in 2020?

Rate this topic

Recommended Posts

Eu cu termenul de "iubita" nu prea sint de acord, dar omul este o fiinta pereche, desigur sint deacord sa nu stea singur nimeni!!!    Ca azi are o reclama rea institutia Casatorie, lumea nu vor copiii, doar distractii, plimbari in vacante si altele, dar pe undeva mereu cauta compania unuia de sex opus, in majoritatea cazurilor!!!   

Share this post


Link to post
Share on other sites

Omul pana traieste iubeste in toate felurile cum vrei sa interpretezi cuvantul sau verbul  "A IUBI" ... ca un cetatean bun isi iubeste Patria, de multe ori si pe un Dumnezeu la fel de mult, familia, copiii, adora sotia si daca decide, tine si catva amante!!!   

I'M A DAD AGAIN AT 89

F1 BILLIONAIRE BERNIE ECCLESTONE and wife Fabiana 44. 

Edited by The Unknown

Share this post


Link to post
Share on other sites
La 02.07.2020 la 17:22, no-user-name a spus:

Nu prea.

Ai uitat sa dai intre paranteze varstele intre care crezi ca se intampla minunea ... cu iubita ... sau care mith circula mai nou pe acolo???

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am fost respins de multe colective de fete din scoala, liceu, facultate, masterat, si chiar la ultimele 7 locuri de munca. 

Daca in scoala imi placeau tocilarele, imi liceu si facultate imi placeau fie pitipoancele, fie damezele de elita.   N-am reusit deloc sa ma combin.  

Dar cel putin nu am regretul ca nu am incercat sa ma combin cu vreo 7 fete frumoase,  peste nasul meu, unele fiind chiar cuplate cu baieti bogati si aratosi .....am avut fantezii cu ele noaptea, am vorbit cu ele cand le-am intalnit la  liceu/facultate/targ de cariere, am avut momente cand le-am mai pupat, le-am mai imbratisat, ne-am vorbit frumos...fara sa se ajunga vreodata la sex sau ceva serios.    Din pacate toate relatiile de "prietenie"  superficiala s-au incheiat prost, unele chiar cu  ignore pe facebook si cu injuraturi si  odata eram sa fiu dat in judecata pentru hartuire prin mesagerie, revenge porn si calomnie.  M-am razbunat pe ea pentru ca s-a purtat ca o falsa si tot tinea sa fie cu iubitul ala, iar cu mine relationase o vreme pana cand nu m-a mai bagat in seama.       Cu toate ca n-am agresat niciodata fizic si sexual ca alti colegi din scoala/liceu/facultate, din cauza unor mesaje    si a trendului #metoo ,   eu nu mai am nicio sansa sa lucrez in domeniul pentru care am invatat si m-am specializat 15 ani!  Fetele se vorbesc intre ele, mai ales la HR.   La toate call-centerele si firmele ce presupun munca intelectuala si confort sunt respins, ori daca ajung angajat, sunt dupa un timp dat afara pe nu stiu ce motive.  Din cauza asta am ajuns sa lucrez numai la privat pe salariul minim.  

N-am iesit niciodata cu o fata in oras la vreun restaurant. 

In 2016 a fost ultima oara cand am mai vorbit cu o fata normala si am incercat sa relationez cu ea, sa leg o prietenie.   

Mi-am inceput viata sexuala la saloane de masaj erotic si la prostituate.  M-am refugiat pe forumul nimfomane, cautand sa relationez doar cu prostituate, pana cand m-am luat la cearta si cu alea, cu niste curve tepare, vopsite, vulgare, false  si jegoase combinate cu proxeneti periculosi.  Si acolo am facut revenge porn  (dar cu poze publicate de ele chiar pe alte site-uri de anunturi) si le-am injurat , dar dupa ce m-au amenintat, m-au injurat si m-au umilit ele primele.  

Toata viata, din scoala pana acum mi-am luat umilinta de la femei, desi imi plac femeile, le ador fizicul, insa ele nu ma vor.   

 

Nicio fata nu ma vrea, nici macar alea grase si strambe. Si intr-un fel le inteleg,  ca sunt urat, gras,   cu atitudine negativista si ....recunosc, sunt enervant ca pun multe intrebari si discut mai mult prin sfera stiintei, avand atitudine de tocilar. Am fost genul care si-a luat mereu bataie si mistocareala de la alti baieti, dar si de la fete. 

Sunt deja la 27 ani, trec prin criza varstei mijlocii, traiesc inca cu parintii.....sa inteleg ca e prea tarziu sa mai repar ceva?

De slabit nici nu se pune problema - m-am dus 10 ani la sala si degeaba, am facut exercitii superficiale, plus ca sunt robust. Mi-e foarte greu sa dau jos.

Am fost si de 10 ori la psiholog, fara succes.   Si cred ca nu exista un psiholog in tara asta care sa ma ajute.  

 

Sa inteleg ca va trebui sa ma resemnez cu ideea ca voi muri fara suflet pereche ?  

Sa ma multumesc in continuare cu joburi de duzina si mers la curve din ani in pasti?  

 

Acum ca a mai venit si pandemia  si criza asta si vor tine 5-10 ani.........ala sunt! 

Desi cateodata ma gandesc ca ar trebui sa ma consider norocos ca nu am trait ca tanar prin anii 1914-1945 cand erau cele doua razboaie mondiale. Aveam sanse mai mari sa ma aleg cu o nevasta si sa fac copiii, dar cu ce pret cand ma alegeam cu traumele razboiului, poate chiar cu rani si cicatrici, si mai induram si dictatura comunista cu multe lipsuri?

Macar azi am haleala,  un acoperis deasupra capului oferit de parinti, confort mult mai crescut decat au avut inaintasii nostri,   internet si jocuri video, o viata mult mai buna si mai confortabila si cu joburi mult mai usoare  decat au avut strabunicii in perioada razboaielor, si  bunicii si parintii mei in comunism. 

Deci ar trebui sa fiu recunoscator ca macar am atata?

Nu mai are rost sa ma autodepasesc, sa ies din zona de confort?  

 

 

Ma uit la marinarul asta american  din WW2 si ma gandesc  prin  ce orori a trecut ca sa ajunga sa o sarute pe asistenta medicala si sa-i ceara mana sa-i devina nevasta , sa-si ia casa , masina, sa faca copii si sa traiasca  cum vedem in filmele americane .  

Ne plangem noi de pandemie, de depresie si de sedentarismul si instrainarea datorita tehnologiei, dar nimic nu se compara cu un RAZBOI MONDIAL si chiar sper sa nu ajungem sa-l apucam sa traim unul pe pielea noastra (dar se va intampla...eu unul sper sa se petreaca dupa ce generatia noastra se va stinge). 

WWII Sailor in Controversial 'The Kiss' Photo Dies at 95 | Live ...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pot sa te intreb de ce "nu a mers" cand ai fost la psiholog? Daca retin bine, ai spus ca ai vorbit cu 10. Ai avut mai multe sedinte cu fiecare, sau cate una singura, nu ti-a placut de ei si ai abandonat? Anxietatea nu e un capat de tara; multa lume are problema asta. In sensul ca exista diverse metode de a o reduce.

Edited by Abbie3
  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×