Probabilitate colonizare sistem solar

Vriies a scris:

Ok, mă bucur că măcar aici ne înțelegem cât de cât.

Deși nu-ți împărășesc optimismul extrem cu privire la viitorul umanității, încă sper că vom putea vorbi de un viitor al umanității. 

Ei au folia ieftina de aerogel, dar noi trebuie sa facem frigul si sa platim energia la suprapret.

Daca am fi avut lideri onesti, atunci macar dadeau la liber folia ieftina de aerogel, iar noi renuntam aproape complet la energie.

Instead, the observations support the idea that planetary magnetic fields depend on the amount of heat moving through the planet's interior. Because they are absorbing a lot of extra energy from their host stars, hot Jupiters should have larger magnetic fields than planets of similar mass and rotation rate.

Iata cum ar arata ziua pe planetele ce inconjoara stelele pitice rosii si stelele pitice brune:

70-80% dintre planetele din univers apartin sistemelor stelare a piticelor rosii si a piticelor brune, planete blocate tidal aratand mereu aceeasi parte catre propria stea si doar planetele satelit ar fi iluminate oarecum uniform invartindu-se in jurul planetei mai mari precum Luna in jurul Pamantului.

Propria stea ar aparea pe bolta aparent de zeci de ori mai mare decat pare a fi soarele vazut de pe Pamant insa discul acestora ar fi vizibil cu ochiul liber si bine conturat si plin de pete si dungi mai inchise la culoare cu cat am cobora spre stelele pitice brune.

Brown dwarf

Despite their name, to the naked eye, brown dwarfs would appear in different colors depending on their temperature.

The warmest ones are possibly orange or red, while cooler brown dwarfs would likely appear magenta to the human eye.

Habitability

Habitability for hypothetical planets orbiting brown dwarfs has been studied. Computer models suggesting conditions for these bodies to have habitable planets are very stringent, the habitable zone being narrow, close (T dwarf 0.005 AU) and decreasing with time, due to the cooling of the brown dwarf (they fuse for at most 10 million years).

Planetele locuibile din jurul stelelor pitice brune ar fi incalzite de arcul electric format intre campul magnetic al stelei pitice brune si atmosfera respectiv campul magnetic planetar, efect care ar ilumina si cerul planetei prin efect neon.

O alta sursa de caldura ar fi izvoarele geo-termale, probabil chiar oceanele ar clocoti pe aceste planete vulcanice.

Pe aceste planete nu ar exista noapte ci o zi eterna de tipul unei zile cu plafon de nori cenusii-intunecati de pe Pamant, dar cu lumina variabila din cauza oscilatiei aurorei planetare, efect intens care ar ilumina uniform planeta.

Acelasi efect de aurora planetara intensa ar putea exista si pe planetele care orbiteaza stelele pitice rosii.

Sistemele pseudo-stelare numite inpropriu stele pitice brune ori pitice cenusii fie intunecate, reprezinta un numar urias din totalul de astrii probabil chiar 60-90% din total.

Planetele locuibile din jurul acestor super-Jupiteri ar fi incalzite vulcanic geo-mareic tidal, caldura vulcanica fiind retinuta de o atmosfera densa si saturata cu vapori de apa si metan, iar lumina ar fi similara unei nopti cu luna plina de pe Pamant ori chiar mai luminoasa datorita exclusiv aurorei planetare si a fulgerelor din atmosfera densa. 

Vegetatia acestor planete ar fi alcatuita dintr-un covor compact apropiat de sol precum straturile de foi de varza, fie copaci-tufa cu frunze uriase de tip umbrela lasate spre sol. 

Desigur ca nu ar fi vorba despre plante ci despre simbionte colonii microbiene si micelii bazate pe chemiosinteza si hranire saprofita ori parazita. 

Animalele ar fi si ele putine, dar foarte rezistente si longevive posedand membre cu degete, ventuze, si tentacule cu carlige, ochi mari adaptati vederii nocturne si in semi-obscuritate alaturi de un auz cu ecolocatie si un miros foarte dezvoltat. 

Sistemul planetar al lui Jupiter ne ofera indicii despre ce vom gasi in sistemele de tip super-Jupiter.

Primele planete din proximitatea super-Jupiterului ar fi hiper-vulcanice si desertice similare lui Io luna lui Jupiter, probabil a doua ar fi desertica cu ceva lacuri si chiar locuibila, la fel a treia si a patra ori chiar cca. 5-6 planete care ar merge de la prima desertica, pana la a sasea oceanica, iar la mijloc ar fi planete semi-desertice si semi-oceanice exact ca Pamantul, insa cu o atmosfera densa de metan si nitrogen deasupra iar dedesubt una densa formata din vapori de apa.

La altitudine ar ninge continu si ar exista un plafon gros de nori plumburii in straturi, in timp ce la sol s-ar mentine o temperatura propice vietii prin vulcanism geo-mareic, unde oceanele s-ar mentine fierbinti.

Atmosferele acestor planete-satelit ar fi strabatute de puternice fulgere si aurore la nivel planetar care ar lumina suprafata mai puternic decat Luna plina.

Un alt exemplu excentric este sistemul Sirius. 

In acest caz avem doua stele initiale, Sirius A care este de doua ori mai masiva decat Soarele si o zona habitabila aflata intre orbita lui Marte si Jupiter si Sirius B de 5 ori mai masiva decat Soarele si aflata la 35 de unitati astronomice de Sirius A la inceput. 

La inceput au existat doua sisteme planetare vaste plus un sistem de planete exterioare care gravitau in jurul ambelor stele. 

In urma cu milioane de ani Sirius B s-a dilatat la nivelul de giganta rosie apoi si-a expulzat invelisul nucleul sau comprimandu-se intr-o stea pitica alba cat Pamantul dar cu masa egala cu a Soarelui. 

In acel moment Sirius B si-a modificat orbita printr-o excentricitate si mai mare ajungand mai aproape de Sirius A intre orbita lui Jupiter si Saturn, iar nebuloasa formata prin pierderea invelisului lui Sirius B, adica a unei mase de cca. 4 ori masa Soarelui, a condus la caderea planetelor spre cele doua stele si la marirea unor planete mai mici si indepartate prin franarea in noul disc de acretie al nebuloasei. 

Chiar Sirius A probabil era mai mica initial. 

Tot acest fenomen de regeneza stelara si planetara a condus la schimbarea balantei gravitationale intre Sirius B si Sirius A, inversandu-se. 

Astazi ambele stele au un sistem planetar comprimat, desi Sirius B este posibil sa-si fi aglutinat planetele pe cand se dilata in giganta rosie, iar pe cele mai indepartate sa le fi aruncat in spatiul interstelar. 

Asadar astazi exista un sistem planetar comprimat in jurul stelei Sirius A printre care si vreo 3-4 planete locuibile de tip super-pamanturi, primele desertice si ultimele glaciare, iar cele de la mijloc oceanice. 

Planetele pitice si asteroizii sunt habitate perfecte pentru oameni, deoarece sub domuri de gheata realizate prin sublimare la cativa metrii ori km sub calote glaciare aflate deasupra unor lacuri din cratere ori aflate deasupra unor mari si oceane, am putea construi orase inelare rotitoare cu diametrul de la sute de metrii pana la cativa km si care s-ar roti cu 2rpm asigurand o gravitatie la fel ca pe Pamant si fara efecte adverse. 

Practic am putea construi asemenea orase sub forma unor roti care ar calca pe perna magnetica pe o structura inelara exterioara asemenea unui segment de piramida alungita spre exterior, asadar o roata-tren MagLevi. 

Omenirea ar putea chiar invarti asteroizii mai mici printr-un ciocan cu propulsoare, un fel de prastie-brat-propulsor care ar forta gradual rotirea mai rapida a asteroidului pana la atingerea fortei gravitationale de pe Pamant dinspre interior spre exterior ca forta centrifuga, ceea ce ar insemna un spatiu locuibil urias la interiorul scobit al asteroidului, ceea ce ar insemna o suprafata de marimea unei tari, plus o atmosfera anvelopata similara unui cer natural, samd. 

Asemenea asteroizi ar putea fi deviati spre orbite circumplanetare in jurul tuturor planetelor si lunilor sateliti naturali precum: Mercur, Venus, Luna, Pamantul, Marte, Ceres, Vesta, Pallas, Europa, Ganimede, Calisto, Enceladus, Titan, alte zeci de luni pana la Pluto cat si in jurul lui Charon si dincolo spre Quaoar si Sedna. 

Practic cresterea populatiei umane nu ar mai fi o problema, la fel nici resursele, deoarece exista miliarde de asteroizi mici. 

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Colonizarea_asteroizilor

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Colonization_of_the_asteroid_belt

Iata si un calculator pentru confort si dimensiunea diametrului unui oras rotitor, viteza, samd: https://www.artificial-gravity.com/sw/SpinCalc/

https://en.m.wikipedia.org/wiki/O'Neill_cylinder

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Artificial_gravity

Prin intermediul unor nave cosmice cu propulsie hibrida, chimica si fisio-nuclearo-electrica plasmo-ionica, omenirea ar putea ajunge la Pluto-Charon intr-o singura zi ori in 3-4 zile, iar la cel mai apropiat sistem stelar Alfa Centauri dupa 10 ani ori 45 de ani. 

Exista multi asteroizi de la sute de metrii in sus si care se rotesc suficient de rapid pentru a putea adaposti in subsol colonii omenesti cu gravitatie artificiala egala cu cea de pe Pamant:

https://en.m.wikipedia.org/wiki/List_of_fast_rotators_(minor_planets)