Sunt cu prietenul meu de 1 an si cateva luni. Am ajuns la un fel de atasament si iubire pe care nu credeam ca o sa-l simtim, efectiv i-am daruit tot, l-am ajutat in diverse situatii grele pe care le-a intampinat (am avut mari probleme cu mama lui, cu fratele lui), l-am sfatuit etc.
De ceva timp am observat ca are tendinta sa se uite la diferite fete/femei, chiar vizibil. Si am inceput sa ii reprosez asta, iar el m-a acuzat de crize de gelozie si a negat vehement. Bun, am zis ca da, sunt geloasa dar ochii nu ma inseala...
Zilele trecute l-am rugat sa imi dea telefonul lui (nu, nu i-am umblat in telefon fara acord) sa caut ceva pe profilul meu, pt ca am fost etichetata in ceva si mie nu imi aparea in cronologie. Am dat la cautari si era numele unei prietene f bune de-a mea, care e plecata in alta tara, printre cautari. Am vrut sa-l intreb cum de a cautat-o, dar am zis ca nu e cazul. Apoi, tot zilele trecute, a cautat el ceva pe fb si numele prietenei era sters. L-am intrebat daca isi sterge de obicei cautarile, a negat, apoi i-am zis ca am vazut ca a cautat-o pe prietena mea. Iarasi negare totala. Abia dupa 2 zile in care am plans, l-am implorat sa imi spuna adevarul si i-am zis ca am vazut cu ochii mei, a zis adevarul, ca a cautat-o. Am intrebat de ce, iar el a zis ca voia sa se uite la cum e prin tara in care locuieste. Nu am crezut o iota, iar am inceput sa plang si la insistentele mele a recunoscut ca s-a uitat la pozele cu ea. Am insistat cu intrebarile, a zis ca nici el nu intelege ce pornire a avut sa o caute,a spus ca nici el nu stie si ca n-a simtit nici vazandu-i pozele. M-a dezamagit groaznic ca a mintit, ca m-a crezut fraiera si ca nu a fost capabil sa recunoasca faptul ca a cautat-o si de ce. I-am reprosat astazi o gramada de chestii, am ajuns sa plangem amandoi, el sa imi spuna ca nu ma merita, ca e `libidinos`, ca nu intelege ce porniri are de ii vine sa se uite la alte fete, dar nu simte nimic cand se uita, iar pe prietena aia a mea nici nu intelege de ce a cautat-o.
E normal ca barbatii sa se uite dupa femei? Ma gandesc ca instinctual e normal, am mai auzit cazuri de genul, doar ca eu nu eram obisnuita cu asta si acum, cand il vad ca se uita, mi se pare groaznic. Ir faza cu prietena mi-a pus capac, mi-e teama sa nu mai faca, mi-e teama de fapt sa nu ma insele. `Sfanta` nu ma consider pt ca uneori m-am mai uitat pe profilul fostului, el picteaza si eram efectiv indragostita de lucrarile lui, si nu pot sa zic ca nu m-am mai uitat la poze pe fb cu altii. Dar asa, dand scroll, eventual accesand un profil dar nu sa ma holbez, nu simteam nimic, asa cum pretinde si el ca n-o face... Iar pe strada nici nu ma pot holba dupa altii, ii observ dar pe el il vad cel mai cel.
Cum ar trebui sa procedez? I-am tot reprosat, sunt oare prea exagerata si ar trebui sa nu mai iau atat de tragic toata situatia avand in vedere ca efectiv stiu ca ma iubeste, simt si nu am niciun dubiu? El sustine ca are un comportament deviant din cauza unei prezente feminine toxice, mama lui, fiind genul ala de mama care pe mine ma uraste si pe el il obliga sa doarma cu ea/sa se uite la filme cu ea/sa ii acorde tot timpul ei, pupici si imbratisari si altele, si spune ca simte nevoia unui psiholog, avand frustrari inauntrul lui.
Si ma lupt cu asta, chiar o fac, nu vreau sa devin la fel de posesiva, nu vreau sa-l controlez exact ca ea, pt ca avea aceeasi problema: gelozia (fata de mine sau fata de oricare prietena i-ar fi 'furat' fiul), posesivitate etc. Si chiar am inceput sa-mi impun sa ma schimb, sa nu ajung la fel ca ea. De ea a fugit, tatal lui i-a dat bani sa se mute in gazda. Au existat numeroase conflicte intre tatal lui si mama lui, el si ea etc, el acum sta independent de ea si tine legatura doar cu tatal, care lucreaza in alta tara si il sustine financiar, altfel mama lui i-a zis sa se duca sa lucreze in weekend la praznice/nunti ca sa se intretina pt pregatiri (admitere) daca tot s-a mutat.