Început de Elvira82, Joi 31 ian 2019 · 20 răspunsuri · 6.496 vizualizări
Abbie2 a scris:Nu ii spui niciodata, dar niciodata, cuiva care sufera, ca nu sufera suficient in comparatie cu altii. Acest lucru complicat numit viata e subiectiv pentru fiecare. Doar nu te astepti sa se plaseze in cadrul unor statistici. Sa fim oameni in primul rand.
De unde esti asa sigura ? Cunosti toate metodele care ajuta la disolvarea suferintei ? Sa nu fim categorici pana cand nu suntem siguri de ceva.
Nu ai inteles ce a vrut ea sa spuna Abbie, când tu esti deja in groapa, prea putin te incalzeste sa stii ca altii sufera mai tare decat ai suferit tu pana sa ajungi acolo.
Fiero a scris:Nu ai inteles ce a vrut ea sa spuna Abbie, când tu esti deja in groapa, prea putin te incalzeste sa stii ca altii sufera mai tare decat ai suferit tu pana sa ajungi acolo.
De unde stii tu acest lucru ? De unde stii ce poate sa ajute? De multe ori aceste tipuri de reflectii minimalizeaza propria suferinta creaza o distanta intre noi si obiectul suferintei generand o oarecare claritate.Deci pana la urma daca metodele pe care le folosim isi ating scopul acela de aminimaliza suferinta nu conteaza ca ele par ciudate sau de neinteles.
Adevarul e ca si eu cand simt ca sunt pe aproape de a atinge fundul prapastiei, reusesc sa ma ridic prin a-mi aduce aminte privilegiile de care ma bucur comparativ cu alte persoane. Dar probabil ca daca altcineva mi-ar zice ca suferinta mea e comparativ mult mai mica decat a altor persoane, m-as enerva si efectul ar fi contrar.
Clear Light i-a spus ei sa compare, nu a comparat el suferinta cu a altora.
Dar replica lui Abbie este binevenita, pentru a evita neintelegerile.
Bineinteles.
S-a produs o neintelegere. Nu e vorba de a compara. Nici vorba. Ci de a reflecta la suferinta celorlalti. Cand facem asta nu mai exista accent pe propria suferinta si astfel ne relaxam un pic, se minimalizeaza. Facut corect si cu intentie putem ajunge la a intelege mai adanc faptul ca suferinta este un fapt de care toate fapturile se “bucura” si este un aspect natural al conditiei umane. Numai ca e cam greu atunci cand ne aflam prapastia disperarii orbiti de propria suferinta.
Clear Light a scris:Bineinteles.
S-a produs o neintelegere. Nu e vorba de a compara. Nici vorba. Ci de a reflecta la suferinta celorlalti. Cand facem asta nu mai exista accent pe propria suferinta si astfel ne relaxam un pic, se minimalizeaza. Facut corect si cu intentie putem ajunge la a intelege mai adanc faptul ca suferinta este un fapt de care toate fapturile se “bucura” si este un aspect natural al conditiei umane. Numai ca e cam greu atunci cand ne aflam prapastia disperarii orbiti de propria suferinta.
Am inteles acum. Imi cer scuze.
Eurus a scris:In plus, daca el nu iartă că ai vorbi t (vorbit, DA?)
Nu doar a vorbit. A facut sex.
Poate virtual.
Totuși, Elvira mamă, mai scrie și tu ceva sa nu credem că ești dead, știi ce zic, nu?
Și dacă și-ar fi înșelat bărbatul, CE? Asta nu e motiv sa mori, nici nu meriti sa mori daca ai făcut așa ceva. Să ne întrebăm mai întâi de ce ar fi făcut-o, răspunsul îl găsim în postările ei. Oricum și el a babardit pe altele. După faptă și răsplată. Pentru ce a luat-o de nevastă daca avea de gând să fie rece cu ea? Răceala se plătește. Nici cea mai mare hoe nu merita sa moară. Tre' să se bucure și bărbații de ceva.
Elvira82 a scris:Viata mea.
bla
el niciodata
bla
bla
iubesc
bla
bla
sa mor
bla
Alta care s-a măritat din disperare, înșală fără minte, apoi caută și atenție.
Sper că n-are și copii. Deja mă îngrijorează generațiile următoare, la ce semințe au...