Old habits die hard

[Amalia2018 20]

Buna tuturor!

Lectura placuta! 

In urma cu 8 ani, pe vremea cand abia incepeam liceul, am cunoscut un baiat cu cativa ani mai mare decat mine (de aici incolo ii voi spune P). Normal ca pe atunci nu stiam cum se simte dragostea sau ce anume presupune o relatie, mai ales ca aveam doar 15 ani iar aceasta era prima data cand puteam spune ca am si eu un iubit. Cred ca vara in care am fost cu el a fost cea mai frumoasa si inocenta din cate au urmat apoi. Plimbari prin parcuri, stat pe bancute, tinut discret de mana, fugeam impreuna sa ne adapostim de ploile d vara, purtam discutii care pe mine ma fascinau. Nu prea intelegeam de ce el vorbea uneori la telefon cate 10-20 de minute, iar eu de rusine nu il intrebam cine il suna. Cand ma gandesc inapoi zambesc pentru cat de naiva eram si nu intelegeam ca el de fapt vorbea cu prietena lui (da, puteti rade aici. ca el vorbea la telefon de fata cu mine cu iubita lui).

Liceul a inceput, iar ca orice fata superficiala de 15 ani, imi doream o relatie cu un baiat mai interesant de atat, pe care de altfel si am avut-o destul de repede. De ce spun superficiala? Pentru ca tipul de mai devreme ma fascina mai ales intelectual, frumusetea lui fizica nefiind tocmai o calitate, iar eu nu intelegeam atunci ca oamenii inseamna mai mult de atat. P a incercat sa ma recastige prin tot felul de gesturi si de mijloace, mai mult decat atat, s-a imprietenit cumva si cu prietenul meu de atunci, desi nu faceau parte din aceleasi cercuri. Relatia mea cu tipul din liceu s-a terminat mai repede de un an si am reluat legatura cu P, doar ca amici. Insa nici macar aceasta amicitie nu a durat, pentru ca am aflat de relatia pe care o avea si o ascundea de mine, motiv pentru care m-am indepartat de el. 

O amintire amuzanta e ca am iesit cu tip in oras in acea perioada (cu care am si avut ulterior o relatie de 2 ani) si la acea prima intalnire l-am vazut accidental pe P, culmea, cu iubita lui. In cei doi ani in care am fost intr-o relatie s-au intamplat multe. Un lucru pe care il regret e ca l-am inselat cu P. pe baiatul cu care eram. Insa in acel moment, acest "inselat" despre care spun era pentru mine o escapada extraordinar de romantica, pentru ca il iubeam sincer pe acest P. 

P. nu s-a despartit niciodata de iubita lui. In fata mea a facut intotdeauna abstractie de acea relatie, mi-a cerut mereu sa fim impreuna, petreceam ore intregi noaptea la telefon si ne vedeam odata la cateva saptamani, pentru ca el era acum student intr-un alt oras. Reintalnirile erau dulci, insa odata ce se terminau, fiecare se intorcea inapoi la o viata separata, cu o alta persoana. Adevarul e ca imi era frica sa renunt la iubitul pe care il aveam si sa incep o relatie adevarata cu P, caci nu aveam incredere in el, incredere ca eu voi fi singura femeie din viata lui. Eram prea egoista sa renunt la relatia pe care o aveam si prea speriata sa o iau de la capat punandu-mi tot devotamentul in mainile lui, deoarece niciodata nu stiam daca se mai intalneste sau nu si cu alte domnisoare.

Situatia a continuat asa pana cand eu aveam aproape 21 de ani. Locuiam intr-un complex rezidential si P s-a mutat impreuna cu iubita lui in blocul de langa mine. Cum sa spun...ii vedeam de pe balcon. Atunci a devenit mai evident ca oricand pentru mine ca nu am ce cauta intre el si acea fata. M-a tot cautat, m-a tot sunat, imi lasa cadouri in fata usii. Nici acum nu inteleg cum facea asta fara ca iubita lui sa stie.

Punctul final s-a pus cand i-am cerut iubitului meu de atunci sa poarte o discutie cu P, in care sa ii ceara sa nu ma mai caute niciodata. De ce i-am cerut asta iubitului meu? Pentru ca ori de cate ori ii blocam numarul, P reusea sa ma sune. Daca il respingeam, imi lasa un cadou dragut in fata usii sau se intampla sa ne intalnim accidental, vecini fiind. Iar eu am crezut de cuviinta ca aceasta e cea mai buna varianta. Si asa s-a terminat. Dupa ce iubitul meu a avut acea discutie cu el, P s-a razbunat. Si-a pus iubita ca in aceeasi seara sa il sune pe iubitul meu si sa ii spuna ca de fapt eu sunt cea care nu il lasa in pace pe P, ca il caut si cate si mai cate. Din acel moment, orice legatura cu P a incetat. L-am mai vazut accidental de cateva ori, dar acum nu ne mai vorbim, nu ne mai salutam. M-am mutat, iar acum totul e istorie. 

In incheiere: chimia extraordinara dintre noi si dragostea aceea inocenta de la 14 ani ai mei s-a transformat treptat in cel mai sincer sentiment de iubire pe care l-am simtit vreodata. Din pacate P nu s-a crezut niciodata suficient de bun pentru mine, considerand ca sunt materialista si ca am alte asteptari de la un barbat...insa nu era adevarat. Mult prea tarziu am realizat ca odata ce am pierdut legatura cu el, am pierdut si o parte din mine. Mi-a fost alaturi in perioada adolescentei si ca adult tanar, glumea adesea pe seama mea spunandu-mi ca "m-a crescut". De ce era atat de "perfect" totul? Simplu, la toate intalnirile, am fost doar noi doi, un mediu ideal. Prietenii mei, prietenii lui, nu au fost niciodata prezenti. Doar noi doi am stiut despre aceasta legatura, care s-a consumat treptat si putin nefiresc. Poate ca nu a fost o relatie in adevaratul sens al cuvantului, dar nu pot spune decat ca imi este dor.

Intrebarea mea ar fi: ce e de facut? Sa traiesc ca si cu nimic nu s-ar fi intamplat? Sa il caut, desi cred ca e aproape insurat cu femeia cu care are o relatie de mai bine de 10 ani? Ma nelinisteste faptul ca l-am pierdut definitiv si ca mi-am dat seama prea tarziu...

Multumesc!    

[adal* 10373]

1 oră în urmă, Amalia2018 a spus:

In urma cu 8 ani, pe vremea cand abia incepeam liceul, am cunoscut un baiat cu cativa ani mai mare decat mine .............................................

Intrebarea mea ar fi: ce e de facut? Sa traiesc ca si cu nimic nu s-ar fi intamplat? Sa il caut, desi cred ca e aproape insurat cu femeia cu care are o relatie de mai bine de 10 ani? Ma nelinisteste faptul ca l-am pierdut definitiv si ca mi-am dat seama prea tarziu...

Frumoasa poveste, frumos scrisa.

Ramai cu amintirea asta frumoasa, nu o strica. Au trecut anii si el nu mai este acelasi, chiar daca tu nu pari schimbata.

L-ai pierdut si te-a pierdut incetul cu incetul, cu fiecare renuntare pe care tu si el ati facut-o. Totul s-a intamplat fara sa va dati seama, pentru ca tot timpul credeati ca oricand puteti reveni unul la celalalt, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Pentru el tu ramai femeia de care isi va aminti mereu, atunci cand ii va fi mai greu. Nici el nu cred ca ar vrea sa schimbe ceva.

 

[Gaslight 1724]

Ai pierdut modul in care te facea sa te simti (pe tine si pe altele), in rest nu cred ca ai pierdut mare lucru deoarece dupa parerea mea P nu este un barbat de calitate.

Sigur, nu toti barbatii dupa care sufera femeile sint oameni de calitate, dar asta este o alta poveste 

[Amalia2018 20]

1 oră în urmă, adal* a spus:

Frumoasa poveste, frumos scrisa.

Ramai cu amintirea asta frumoasa, nu o strica. Au trecut anii si el nu mai este acelasi, chiar daca tu nu pari schimbata.

L-ai pierdut si te-a pierdut incetul cu incetul, cu fiecare renuntare pe care tu si el ati facut-o. Totul s-a intamplat fara sa va dati seama, pentru ca tot timpul credeati ca oricand puteti reveni unul la celalalt, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Pentru el tu ramai femeia de care isi va aminti mereu, atunci cand ii va fi mai greu. Nici el nu cred ca ar vrea sa schimbe ceva.

 

Multumesc mult pentru raspuns, multumesc pentru sfat!

Recunosc, imi e dificil sa accept ca s-a terminat. E ca atunci cand realizezi ca ti s-a incheiat copilaria... 

 

[Amalia2018 20]

Acum 56 minute, Gaslight a spus:

Ai pierdut modul in care te facea sa te simti (pe tine si pe altele), in rest nu cred ca ai pierdut mare lucru deoarece dupa parerea mea P nu este un barbat de calitate.

Sigur, nu toti barbatii dupa care sufera femeile sint oameni de calitate, dar asta este o alta poveste 

Multumesc mult pentru raspuns!

Imi doresc sa cred ca P nu era ca alti barbati. Pe masura ce am mai acumulat experienta de viata, mi s-a confirmat acest lucru.

Un singur defect grav are, nu e sincer cu el insusi si se simte bine cand are minim doua relatii 

[Gaslight 1724]

Acum 52 minute, Amalia2018 a spus:

se simte bine cand are minim doua relatii 

Aceasta ar trebui sa-ti spuna multe deoarece vine la pachet cu minciuni, amagiri, inselari, planificari.

Cealalta nu este mama copiilor lui, nu este sotia lui, ci este doar iubita lui, ceea ce arata ca este cu ea de atitia ani deoarece isi doreste asta. El este liber sa umble cu zece femei daca-l tine cureaua, insa tu nu esti obligata sa accepti asta.

Are o iubita? Spune-i sa te caute cind va fi liber deoarece nu accepti sa-i fii doar amanta. Iti lasa cadouri in fata usii? Trebuia sa i le returnezi in acelasi mod, cu precizarea ca data viitoare le arunci la gunoi. Intr-o relatie vei fi tratata cum ii permiti celuilalt sa te trateze. Cadourile se ofera in mod direct, nu se lasa pe la usi. Acceptind acest gen de comportament ai ajuns in aceasta situatie, situatie similara cu altele povestite pe acest forum.

Ideea este simpla: P nu doreste o relatie serioasa cu tine, ci vrea doar sa-i fii amanta. Intrebarea este daca tu accepti asta sau nu. 

Sfatul meu este sa nu-ti pierzi timpul cu un om care nu te considera o prioritate in viata lui.

Editat Iunie 6, 2018 de Gaslight

[Amalia2018 20]

Acum 21 minute, Gaslight a spus:

Aceasta ar trebui sa-ti spuna multe deoarece vine la pachet cu minciuni, amagiri, inselari, planificari.

Cealalta nu este mama copiilor lui, nu este sotia lui, ci este doar iubita lui, ceea ce arata ca este cu ea de atitia ani deoarece isi doreste asta. El este liber sa umble cu zece femei daca-l tine cureaua, insa tu nu esti obligata sa accepti asta.

Are o iubita? Spune-i sa te caute cind va fi liber deoarece nu accepti sa-i fii doar amanta. Iti lasa cadouri in fata usii? Trebuia sa i le returnezi in acelasi mod, cu precizarea ca data viitoare le arunci la gunoi. Intr-o relatie vei fi tratata cum ii permiti celuilalt sa te trateze. Cadourile se ofera in mod direct, nu se lasa pe la usi. Acceptind acest gen de comportament ai ajuns in aceasta situatie, situatie similara cu altele povestite pe acest forum.

Ideea este simpla: P nu doreste o relatie serioasa cu tine, ci vrea doar sa-i fii amanta. Intrebarea este daca tu accepti asta sau nu. 

Sfatul meu este sa nu-ti pierzi timpul cu un om care nu te considera o prioritate in viata lui.

M-a preocupat mult timp aceasta problema si mereu am avut dubii, nestiind ce sa fac. In naivitatea mea, am vrut sa cred ca a fost vorba si despre sentimente sincere. In alta ordine de idei...partea foarte ciudata este ca pare ca si iubita lui a stiut in tot acest timp de existenta mea si cumva a tolerat-o, dar cine sunt eu sa judec preferintele altora?

Multumesc mult pentru raspuns! Apreciez mult sfaturile! 

[King1 8295]

2 hours ago, adal* said:

Frumoasa poveste, frumos scrisa.

Ramai cu amintirea asta frumoasa, nu o strica. Au trecut anii si el nu mai este acelasi, chiar daca tu nu pari schimbata.

L-ai pierdut si te-a pierdut incetul cu incetul, cu fiecare renuntare pe care tu si el ati facut-o. Totul s-a intamplat fara sa va dati seama, pentru ca tot timpul credeati ca oricand puteti reveni unul la celalalt, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Pentru el tu ramai femeia de care isi va aminti mereu, atunci cand ii va fi mai greu. Nici el nu cred ca ar vrea sa schimbe ceva.

 

Asta este și părerea mea. Și mie mi-a plăcut, ba mai mult, am zâmbit ușor când am citit-o.

Poate că se vor mai întâlni cândva, când vor fi cu adevărat pregătiți unul față de celălalt. Însă mă îndoiesc că e acum momentul acela.

[Lucia N 11235]

1 oră în urmă, Gaslight a spus:

 

 

Sfatul meu este sa nu-ti pierzi timpul cu un om care nu te considera o prioritate in viata lui.

Da, asa consider si eu. 

[Fiero 23210]

Acum 50 minute, Amalia2018 a spus:

M-a preocupat mult timp aceasta problema si mereu am avut dubii, nestiind ce sa fac. In naivitatea mea, am vrut sa cred ca a fost vorba si despre sentimente sincere. In alta ordine de idei...partea foarte ciudata este ca pare ca si iubita lui a stiut in tot acest timp de existenta mea si cumva a tolerat-o, dar cine sunt eu sa judec preferintele altora?

Multumesc mult pentru raspuns! Apreciez mult sfaturile! 

Atata timp cat preferințele cuiva te afectează in mod direct, ai dreptul si chiar trebuie sa le judeci, altfel, Gaslight are dreptate, sa nu te miri cand esti tratata intr-un fel care-ti displace, tu permiti asta. Atata timp cat ceea ce face o persoana are legatura cu tine, cat timp te afectează,  ai dreptul sa-ti pui si sa ii pui întrebări si sa ii soliciti explicatii, clarificari. Daca refuza sa ti le dea sau se eschiveaza, inseamna ca nu ii pasa prea tare de tine. Ai grija, nu confunda doua chestii importante: a fi incantat de o persoana, de felul in care aceasta te face sa te simti, cu a tine la o persoana. O persoana poate fi foarte incantata de tine, insa poate sa nu dea doi bani pe ceea ce simti tu cand asta n-are legatura cu faptul ca o incanti.

Voi v-ati creat o lume idilica, in care totul era roz, una care avea legatura doar cu partea frumoasa a realitatii, e firesc ca ceea ce ati trait voi prin intermediul acestei "lumi" sa iti ramana in minte ca ceva nemaipomenit si e firesc ca el sa-ti para cel mai deosebit barbat pe care l-ai intalnit, n-ai avut ocazia sa-l cobori decât prea putin in lumea reala,  chiar neplăcerile provocate de minciunile lui au fost insuficiente pt a-i stirbi sau sterge aura. 

In locul tau, eu l-as cauta si i-as cere sa avem o discutie lunga, una in care sa clarificam totul. Numai așa te poti convinge rapid, spre binele tau, daca este sau nu persoana deosebita pe care o crezi, altfel risti sa te pierzi in reverie toata viata, tanjind dupa o persoana care nu e decat in aparenta ceea ce crezi tu ca ar fi.