Din ce spui, inteleg ca daca ea s-ar opri si s-ar dedica familiei asa cum trebuie, ai fi dispus sa ierti tot, sa stergi cu buretele si sa mergi mai departe..
Tu o cunosti cel mai bine, sau doar crezi ca o cunosti si atunci ar fi cazul sa incepi sa o cunosti, sa intelegi cum este ea si de ce a deraiat la modul acesta. Un om sanatos, echilibrat, nu face asta daca are o casnicie buna, intelegere..
Abia dupa ce te lamuresti cu toate astea, vei putea stii ce si cum sa faci..
Solutia cu urmaritul sotiei aparent cuminte nu este in regula. Nu aduce nimic bun, dimpotriva.
Mai bine zis, nu faceti decat sa traiti cu elefantul din sufragerie, prefacandu-va amandoi ca nu mai este acolo..
Fara incredere o relatie nu poate functiona.
Daca tu speri totusi ca mai este posibila schimbarea ei, sau a fost doar o ratacire, iar tu sa uiti, ierti tot si sa poti trai mai departe linistit si multumit, nu ai ce face decat sa lasi timpul sa treaca, fara sa urmaresti, fara sa te simta slab, acordandu-i o sansa corecta si ultima.
Poti vedea daca va fi bine, fara sa o spionezi, pur si simplu se vede, se simte...
Altceva, nu ai ce face si nici un plan miraculos nu te va ajuta.
Nu poti obliga, forta, face piruete, nu poti face mai nimic pentru a aduce pe cineva inapoi...care nu vrea, nu poate, sau nu a fost niciodata acolo.
Odata ce ti-ai expus punctul de vedere si dorintele catre ea, nu poti decat sa fii tu si sa astepti (nu foarte mult) sa vezi daca stuatia se va schimba..
Oamenii insa nu se schimba..probabil nu ai cunoscut-o tu foarte bine si descoperi ca este cu totul altfel, se intampla, chiar si dupa 10 ani..
Eu te inteleg si pana nu te vei lamuri tu singur, cum este sotia ta de fapt si daca merita toate astea, nu vei gasi o solutie..oricare ar fi ea..dar o solutie buna pentru tine, pentru copil si pentru sufletul tau.
Restul e chin si suferinta...