Jump to content
Forum Roportal

Rate this topic

Recommended Posts

Cred ca sunt destui oameni sensibili la argumente "spirituale", asa ca o sa dau unele: suntem ceea ce mancam. Asa stau lucrurile la nivel fizic, si asta e evident. Insa si la un nivel mai profund, energetic, lucrurile stau la fel: Pentru a A-SIMILA ceva, trebuie sa facem literalmente ca acel ceva sa fie similar cu structurile in care il integram. Si nu doar hrana este cea care trebuie facuta similara, pentru a putea fi asimilata, ci e si invers: si corpul trebuie sa se adapteze pentru a putea asimila. Adica nu doar adaptam hrana la noi ci si pe noi la hrana! -si asta e inca odata valabil si pentru planurile superioare: cum oare sa fim cu sufletul in paradis, daca ne hranim cu iadul?! -e cu neputinta! -repet: TOATE structurile noastre, si cele fizice si cele psihice, energetice, si ele vor trebui sa se acordeze, sa se adapteze, sa se puna pe acelasi nivel, pentru ca asimilarea sa se produca.

 

Si cum oare sa ne hranim cu viol ("inseminare artificiala"), cu dispret, cu nepasare, cu violenta, cu tristete, cu disperare, cu spaima, cu suferinta sub toate formele ei, si sa nu traim in suferinta? -toata fiinta noastra, pe toate nivelele se va acorda la aceasta "hrana" si vom trai pe acest nivel. Apoi ne plangem ca suntem asaltati de misterioase stari depresive, de furie,de atacuri de panica, ca ne simtim neputinciosi, neajutorati, lipsiti de valoare... ca nu avem liniste si pace, ca nu putem medita! -cum am putea?! -nu se poate. Progresul spiritual e foarte lent si dureros, atunci cand ne incapatanam sa ne acordam iar si iar la infern... e o lege universala, sa culegem ceea ce semanam, sa suportam consecintele alegerilor noastre.

 

Sa renuntam la scuze! -ele doar ne mentin in "zona de confort", ne "ajuta" sa nu cumva sa ne schimbam in vreun fel. Aparent scuzele par ceva benign, poate chiar benefic (nu sunt), insa ele sunt motivul real pentru care suntem blocati pe nivelul asta, in situatii in care nu ne e bine...si nu doar noua, ci si celor care interactioneaza cu noi. Scuzele sunt felul in care fugim de raspundere, de fapt. Si raspunderea inseamna sa pricepem ca de noi depinde, ca noi alegem, ca e in mana noastra, in puterea noastra sa facem ceva, sa ne schimbam. Scuzele ne mentin in neputinta...doar pretindem ca altcineva, altceva ne impiedica sa facem ceea ce, de fapt puteam face de mult! -putem amana...la infinit... nu avem timp cica, sa facem alte alegeri... sau pretinde ca noi nu putem... altii pot, noi nu! -noi suntem un caz special... ceva aparte... sau sa ne vaicarim despre cat de lung si greu ar fi drumul dinaintea noastra, fara sa facem un singur pas in DIRECTIA oportuna. Un drum de o mie de leghe incepe cu un pas.

 

Ceea ce pare un obstacol in calea noastra, e de fapt o treapta, doar ca nu ridicam odata piciorul sa progresam! -americanii au un dicton: "with great power comes great responsibility" ("Cu putere mare, vine raspundere mare"), insa desi e adevarat, e mai important sa pricepem ca si inversul este adevarat: cu raspundere mare vine mare putere! -cand iti asumi raspunderea capeti putere, intelegi ca depinde de tine, ca TU esti factorul de decizie, cel care face alegerile, tu esti cel puternic, nu altii, nu circumstantele, tu iti determini parcursul prin alegerile tale.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
cand iti asumi raspunderea capeti putere, intelegi ca depinde de tine, ca TU esti factorul de decizie, cel care face alegerile, tu esti cel puternic, nu altii, nu circumstantele, tu iti determini parcursul prin alegerile tale.

Asta ar fi definitia liberului arbitru, dar prea putini mai cred acum ca exista asa ceva. Acum se incearca justificarea raului in general si a raului din noi, tocmai prin faptul ca circumstantele (intamplarea) iti determina drumul, iar tu nu ai nicio alegere.

Deci poti fi rau. Doar universul este de vina pentru asta. In curand insa paradigma se va schimba si se va spune ca universul este de vina ca esti bun. Pentru ca in curand binele va fi pe cale de disparitie.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

... suntem ceea ce mancam.  Si nu doar hrana este cea care trebuie facuta similara, pentru a putea fi asimilata, ci e si invers: si corpul trebuie sa se adapteze pentru a putea asimila.

 

Aceste cuvinte sint necesare de auzit mai des, este deja in sistemul meu teoria ca "si corpul trebuie sa se adapteze pentru a putea asimila"!!!   

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Baiatul de 15 ani, care a meditat timp de 10 luni in jungla, fara hrana si apa, la radacina unui copac, a crescut. Si-a intrerupt meditatia pentru a transmite omenirii mesajul sau... ghiciti care este acest mesaj?! -este un mesaj vegan! -sa facem pace si sa incetam violenta asupra animalelor...emotia ii sugruma vocea, spre final, cand face si o lunga pauza, coplesit... 

Share this post


Link to post
Share on other sites

in acest clip vedem cateva minute surprinse in timp ce corpul sa a inceput sa emita flacari, in tmpul meditatiei... a ramas asa, in mijlocul lor, meditand in continuare, neafectat de foc...

Asta ca dovada ca nu e vreun oarecarefarsor, un neica nimeni cu pretentii de guru.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×