Nu are ce sa iasa bun dintr-o casnicie unde increderea lipseste si mai ales daca din start pornesti cu gandul unei "afaceri", aranjament, suspiciuni si verificari pe ascuns ale celuilalt. Poate dura, dar o casnicie frumoasa nu are cum sa fie.
Si ma refer la acea incredere care te face sa simti ca totul e bine si te poti baza pe celalalt si nu la increderea pe care i-o acorzi celuilalt doar ca sa vezi ulterior ce face cu ea.
Pur si simplu sa poti sa ai incredere in partenerul tau de viata. In momentul in care incepi sa faci verificari, increderea a disparut si odata cu ea casnicia se indoaie.
Sunt de acord cu faptul ca, multe casatorii ajung la divort pentru ca baza de pornire a fost indragosteala, fluturii, distractia. Cand acestea trec si chiar trec si nu ramane ceva solid si bine consolidat, presarat din plin cu respect, incredere, pasiuni si teluri comune, se duce totul in jos cu viteza luminii.
Asa ca, pe undeva, casatoriile aranjate dinainte si ma refer la cele in care iubirea profunda aparea in timp, aveau sanse mari de succes. Nu ca as fi de acord cu ele,dar,au avut si ele atuul lor.
Frumos ar fi ca cei ce se casatoresc sa fie constienti de pasii absoluti necesari pt a avea o casnicie solida. Sa inteleaga diferenta intre indragostire si iubire, sa fie constienti ca, la ei nu va fi deloc altfel decat la toti ceilalti oameni de pana acum.
Binenteles ca asta se intampla intai prin experiente proprii, greseli si mai ales daca ai invatat ceva din toate astea.
Restul...e o loterie din care peste 70% din casnicii se sfarsesc prin divort sau o viata nefericita.
Asa ca, eu vad casatoria ca cel mai greu lucru posibil de realizat in viata dar si cel mai frumos!