Yonaguni monument
Micuța insulă Yonaguni este cea mai vestică insulă a arhipelagului japonez, situată la circa 100 de kilometri est de Taiwan.
În primăvara lui 1985, ziarele japoneze au relatat despre un fapt senzațional care amenința să schimbe modul comun în care era văzută istoria veche. În ocean, în apropierea coastelor acestei insule, fusese descoperită o structură ciudată care prezenta semne evidente de artificialitate. În jurul și pe marginea acestui subiect au apărut imediat dezbateri și controverse: Unii au spus că aici avem de-a face cu o structură creată de mâna omului, alții, conservatori din fire, au spus că ar fi vorba doar de jocul naturii.
Prin 1996, profesorul de geololgie marină Masaaki Kimura, de la Universitatea Ryukyus (situată pe insula Okinawa) a început explorarea structurii subacvatice. Kimura a concluzionat că structura megalitică este produsul unei civilizații preistorice. Cum era de așteptat, replicile imediate ale lumii științifice au combătut ideea, susținându-se că ar fi vorba doar de rezultatul remarcabil al unor procese geologice.
Prin 2001, la o conferință internațională a geologilor, se statua că ar fi semne evidente că aici am avea de-a face cu „mâna omului” care a creat această structură ciudată a cărei vârstă ar fi de cel puțin 10 000 de ani. Reacția istoricilor? O tăcere de moarte. Forme geometrice stricte, decupări sub forma unor unghiuri de 90 de grade, platforme și muchii perfect netede, trepte uriașe și terase, toate acestea sunt greu de pus pe seama jocului naturii. Câteva imagini sunt grăitoare:
Prin comparație, hai să vedem, imediat la țărmul insulei din apropiere, cam cum decupează și făurește natura:
A se observa forma neregulată a ceea ce face natura, din aceste două poze de pe marginea insulei, spre deosebire de formele regulate ale structurii înghițite de ape surprinse în pozele de mai sus de care discutăm.
Și pentru că imaginile spun mai mult decât o mie de cuvinte, uite și un film făcut de o echipă complexă de geologi, arheologi și antropologi ruși. Probabil unul din cele mai complete documentare făcute pe această temă, aș zice eu.
Și câteva linkuri utile: