Doamne, mare e gradina ta, si multe... iubarete... ii trec gardul!
Sa fie inca iubire?
Început de Strawberry7, Sâm 3 dec 2016 · 300 răspunsuri · 11.497 vizualizări
Eu nu stiu ce sa mai cred, daca isi iubeste prietena, de ce mai are nevoie de initiatoare?
Sunt persoane care traiesc vieti duble ani de zile. Nu e chiar iesit din comun. Dar... sa iei parte la asa ceva in mod constient... nu e cea mai fericita situatie. Trece viata pe langa tine si in final...
Nu stiu, Abbie, poate ca unora le e dat sa traiasca impartindu-se. Poate chiar nu pot altfel, habar n-am.
Fiero a scris:Nu stiu, Abbie, poate ca unora le e dat sa traiasca impartindu-se. Poate chiar nu pot altfel, habar n-am.
Poate ai dreptate, Fiero... Poate chiar ai dreptate, din pacate. El a zis deja ca nu poate altfel, nu poate renunta la mine. Eu la el nici atat, ma simt atat de bine cu omul ala, incat nu-i gasesc egal, cat o fi el de idiot, nesimtit sau cum o fi. Mi-a zis de multe ca nu se simte prost fata de prietena lui, ca-i face asta,pentru ca asta simte el. Ce nu am inteles e logica acestui lucru: daca tu nu poti renunta la mine si imi spui ca ti-e dor de mine si ca tesimti bine cu mine, de ce nu ma alegi atunci ? Ramai cu mine si fa sa fie bine, mama ei de treaba... Dar el nu, el prefera cu ea oficial si cu mine neoficial. Stie ca-l iubesc si ca cel mai greu lucru pe care-l pot face e sa renunt la el. Mi-a propus sa ne vedem azi, eu n-am nici cea mai vaga idee ce sa ii zic si cum sa ii zic sa o terminam, m-am gandit sa inchei cu totul situatia si nu am curajul sa o fac. Nici nu-s capabila sa ii zic in fata asta,cred ca ma apuca plansul. Pare dramatic si pentru mine chiar e, pentru ca eu il iubesc pe om. Pot renunta la orice cu usurinta, dar la el nu. Mi se rupe sufletul sa ii spun sa incheiem totul. Cu siguranta o sa am un gol in mine si ma voi simti groaznic. Cum as putea sa ii spun? :( Eu inca mai sper ca poate fi ceva, oricat de proasta as parea la faza asta. E o situatia care ma omoara pe dinauntru si nu stiu cum sa procedez, nu stiu cum sa fac.
Strawberry, sora mea a trecut printr-o situatie foarte asemanatoare cu fostul ei iubit. Ei au ramas impreuna in final. Acum sunt ok amandoi, si-au dat seama ca nu pot unul fara celalalt si si-au dat o sansa impreuna. Eu zic sa nu ii spui ca vrei sa renunti la el, poate va fi o noua sansa si pt voi daca sunteti de atatia ani nu te pripi.
Eu inteleg ca mai suntem pres in viata, eu stiu ca am fost si nu o data, dar pana la un punct. Tu nu ai pic de respect pentru tine?
El clar nu are pentru nimeni indiferent cate baliverne zice. Daca nu poti fara el accepta ca esti c...a lui si gata. Dar macar incearca sa fii mai mult de atat, stai fara el vreo cateva luni bune ca sa vezi ca nu pica cerul, daca tot la el te intorci iti meriti sorta.
De el ce sa zic? Marele Romeo..fleosc
Strawberry7 a scris:Poate ai dreptate, Fiero... Poate chiar ai dreptate, din pacate. El a zis deja ca nu poate altfel, nu poate renunta la mine. Eu la el nici atat, ma simt atat de bine cu omul ala, incat nu-i gasesc egal, cat o fi el de idiot, nesimtit sau cum o fi. Mi-a zis de multe ca nu se simte prost fata de prietena lui, ca-i face asta,pentru ca asta simte el. Ce nu am inteles e logica acestui lucru: daca tu nu poti renunta la mine si imi spui ca ti-e dor de mine si ca tesimti bine cu mine, de ce nu ma alegi atunci ? Ramai cu mine si fa sa fie bine, mama ei de treaba... Dar el nu, el prefera cu ea oficial si cu mine neoficial. Stie ca-l iubesc si ca cel mai greu lucru pe care-l pot face e sa renunt la el. Mi-a propus sa ne vedem azi, eu n-am nici cea mai vaga idee ce sa ii zic si cum sa ii zic sa o terminam, m-am gandit sa inchei cu totul situatia si nu am curajul sa o fac. Nici nu-s capabila sa ii zic in fata asta,cred ca ma apuca plansul. Pare dramatic si pentru mine chiar e, pentru ca eu il iubesc pe om. Pot renunta la orice cu usurinta, dar la el nu. Mi se rupe sufletul sa ii spun sa incheiem totul. Cu siguranta o sa am un gol in mine si ma voi simti groaznic. Cum as putea sa ii spun? :( Eu inca mai sper ca poate fi ceva, oricat de proasta as parea la faza asta. E o situatia care ma omoara pe dinauntru si nu stiu cum sa procedez, nu stiu cum sa fac.
Eu as vrea sa n-am, pt. binele vostru, al amandurora, mi-ar placea sa puteti fie pleca fiecare pe un alt drum, fie sa ramaneti doar amandoi, dar, cum am spus in postul anterior, habar n-am de ce nu puteti sa faceti asta. Asa, privind din afara, as fi tentata sa spun ca relatia voastra e nesanatoasa si nu duce la nimic bun, ca va irositi viata, dar cine poate garanta ca despartirea ar duce la ceva bun, ca v-ar fi mai bine? Nu trebuie sa te gandesti ca esti proasta, nu se pune problema asta atunci cand tii cu adevarat la un om, insa chiar nu stiu ce ai putea face ca sa nu mai suferi. Poate ca trebuie sa faci asa cum a spus Davi, sa iti accepti situatia si sa lasi totul sa curga, macar asa te vei bucura cu adevarat de clipele pe care le petreci cu el si nu vei mai tese tot felul de scenarii cand ramai singura. Nu stiu ce sa mai zic, imi pare rau, sper sa gasesti o cale sa-ti fie bine. Asta fara sa ranesti si alte persoane din jurul tau.
Strawberry7 a scris:E o situatia care ma omoara pe dinauntru si nu stiu cum sa procedez, nu stiu cum sa fac.
In starea asta n-o sa gasesti niciun raspuns. Esti incordata in ultimul hal. Relaxeaza-te, lasa sa curga, nu te mai chinui sa gasesti ACUM o rezolvare. O sa vina de la sine mai tarziu. Asta e, se intampla si chestii din astea, tie ti s-a intamplat sa-ti pierzi capul dupa un tip. Sa vezi ce naspa era sa nu ai pentru cine sa te perpelesti.
Allexandrra a scris:In starea asta n-o sa gasesti niciun raspuns. Esti incordata in ultimul hal. Relaxeaza-te, lasa sa curga, nu te mai chinui sa gasesti ACUM o rezolvare. O sa vina de la sine mai tarziu. Asta e, se intampla si chestii din astea, tie ti s-a intamplat sa-ti pierzi capul dupa un tip. Sa vezi ce naspa era sa nu ai pentru cine sa te perpelesti.
Preferam sa nu am dupa cine sa ma perpelesc si suferinta era zero. Asa, imi vine sa mor de durere si plang zilnic pentru o chestie de asta. Eu sufar mult pentru ca nu e stabila situatia noastra. Pentru ca nu stiu la ce sa ma astept, n-am o chestie sigura in care sa cred. Azi e asa, maine poate fi diferit, mereu ma poate surprinde cu ceva si e super neplacut. Cand sunt plecata de aici, vb pe facebook rar, cand vin, ne vedem, o data la o luna,doua, depinde cat de des vin. E complicat. Nu ma deranjeaza faptul ca sunt a lui, ca petrec cu el clipele alea faine, dar sunt atat de scurte. Pentru ca mie imi ofera momente, ore. Ei ii ofera zile la rand, discutii itnerminabile,probabil, calatorii, cadouri, vorbe frumoase, indferent ca o iubeste sau nu, ea se bucura de toate astea, chiar daca e inselata. E neplacut pentru ea pentru ca o inseala cu mine, dar ce nu stii, nu te doare, asa ca se poate bucura de el in voie.,,In schimb eu ii stiu toate secretele,imi spune tot ce face, absolut, dar nu ma ajuta cu nimic, pt ca nu am parte de el. Acestea sunt cele mai grele lucruri,de fapt. Asteptarea aia sa imi scrie, asteptarea dupa el, dorinta sa il vad, dorul de el, nevoia sa fiu cu el si iubirea pe care o simt fata de omu asta care nu ar merita nici un sfert din ea. E culmea ca nu iubesc persoane care au fost extraordinare cu mine si care mi-au oferit totul. Trebuie sa iubesc un dobitoc care nu-mi ofera, practic, nimic. Ma aflu intre dorinta sa-i spun odata sa terminam cu asta si dorinta sa-l am in continuare...in mine se da o lupta in momentul de fata din care nu stiu cum sa ies,
Alle_M a scris:Strawberry, sora mea a trecut printr-o situatie foarte asemanatoare cu fostul ei iubit. Ei au ramas impreuna in final. Acum sunt ok amandoi, si-au dat seama ca nu pot unul fara celalalt si si-au dat o sansa impreuna. Eu zic sa nu ii spui ca vrei sa renunti la el, poate va fi o noua sansa si pt voi daca sunteti de atatia ani nu te pripi.
Alle, ma bucur nespus pentru sora ta, daca as sti ca si pentru mine e acelasi final, ar fi minunat. In schimb, nu am nicio siguranta. Nu i-as spune ca vreau sa renunt la el, pentru ca nici nu vreau asta, cum sa renunt la singurul om pe care chiar il iubesc? Dar nu vad alta solutie la problema, ma gandesc ca daca ii spun asta se teme sa ma piarda si face ceva...crezi ca e posibil?