Sa fie inca iubire?

Din ce țin eu minte (sper să nu mă înșel foarte tare) cam 60% din cei care suferă de borderline au tendința de a se automutila, deci acesta nu este o regulă. Oricum, din afară putem observa anumite trăsături narcisiste sau borderline, dar e greu de spus dacă cineva suferă cu adevărat de o tulburare de personalitate fără să știm mai multe detalii despre acea persoană.

Fiero a scris:

Eu mereu am spus-o (si pe aici de nenumarate ori), in ciuda faptului ca avem anumite predispozitii, pe langa ele avem si o limita inferioara si una superioara, iar unii dintre noi nu fac deloc eforturi sa-si depaseasca limita aia inferioara. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, nu stiu cat de tare putem fi blamati pt. alegerile pe care le facem, ele sunt influentate de factori care variaza mult de la un om la altul, de-aia nu cred ca cineva alege cu drag si cu buna stiinta sa se comporte irational, toti vrem sa ne fie bine.

Cred si eu - oarecum - in niste limite ale fiintei umane, dar o persoana cu discernamant intreg nu cred ca poate avea, fara alegerea lui, neintentionat, o limita inferioara care sa ajunga pe taramul imoralitatii. Si de aici ajungem la ce e moral si ce nu - tema ampla de dezbatut.

Yep, am inteles ce vrei sa spui ;) Eu acord mai putine circumstante atenuante omului cand vine vorba de ce poate face si ce nu prin intermediul ratiunii sale, considerand ca isi poate controla singur alegerile, daca doreste cu adevarat sa o faca, si nu are temei sa dea vina pe alti factori pentru propriile decizii, tu insa spui ca un mare rol il au firea, predispozitiile si limitele umane - doar in unele cazuri, sigur. :)

Strawberry7 a scris:

Sincer, niciunul nu ne putem desprinde din asta. Am incercat fiecare sa o facem in felul nostru. Eu am renuntat la el o perioada lunga in urma cu vreun an, ignoram orice semn de la el. Apoi m-a cautat prin toate formele posibile si cand l-am revazut l-am imbratisat puternic, si el pe mine. Atunci mi-a spus pentru prima data ca nu stie ce-i cu el, habar nu are, dar nu poate renunta. Ca atatea fete a avut si pur si simplu, nu s-a oprit la niciuna, decat la mine. O perioada am fost suparati iar, pentru ca nu puteam merge des acasa, ne tot certam, atunci iar imi reprosa chestia asta, iar facuseram o pauza, nu stiu cat de lunga, nu-mi mai amintesc, e vorba de cateva luni, cred ca doua. Nu ne-am vorbit deloc atunci. Nu mi-a scris. Avea oricum prietena, nu ma asteptam sa-mi scrie. Pana intr-o zi cand mi-a dat Poke pe facebook si am inceput iar sa vb...taica-sau cu tati se intalneau mereu, odata s-a intamplat sa-l intalnesc involntar..Viata ne-a adus mereu impreuna, imprejurarile, tot... Si ultima data cand ne-am avzut mi-a zis ca nu intelege cum e viata asta, ca e ciudat cum in 12 ani nu ne-am uitat, inca ne intlanim. Ca ne-am cunoscut copii si probabil, o sa imbatranim neputand renunta unul la altul. De asta nu-l inteleg de ce nu ma vrea. De ce nu ma lasa-n pace atunci? Ok, ii convine ca ma culc cu el, dar sunt 2 fete din trecutul lui care il adora, e prima cu care a fost inaintea mea si inca una pe care o cunosc ff bine. Ar putea sa se intalneasca cu oricare si sa ma lase, Asa, poate as reusi sa trec peste. Dar nu, ma cauta merue,mereu,mereu. Si cand nu ma cauta, sunt doua zile, dupa care iar imi scrie. Probabil si el vrea sa ma uite si nu poate. Nu inteleg...Nu i-am ma raspuns acum deloc, perioada asta. Azi nu mi-a scris, de exemplu. Mi-a scris cam la doua zile. Daca nu ii raspund in maxim o ora, imi mai pune un semn ceva, dupa care renunta. Imi vine sa-i scriu,dar nu. E inutil, oricum ma gandesc la el mereu.

Luati-va in maini, sunteti oameni maturi, discutati serios despre treaba asta si decideti ce veti face. Nu va mai lasati in voia timpului, pentru ca frustrarile si regretele vor creste, iar la un moment dat te asigur ca pasiunea, obsesia, dependenta asta sau ce este, poate chiar dragoste - nu pot sa stabilesc eu in imprejurarile acestea abia creionate - se va stinge. Iar daca tot nu se stinge si voi tot despartiti sunteti, regretul va fi si mai mare. Convingeti-va sa aveti discutia decisiva cu privire la viitorul vostru comun sau nu. Asa macar vei sti daca mergi mai departe pe cont propriu, fara sa te mai uiti in urma. Sunt si alte persoane care au fost si sunt implicate, poate au aflat sau vor afla ca sunt inselate si sufera si nu este corect deloc fata de ele.

Gaslight a scris:

Din ce țin eu minte (sper să nu mă înșel foarte tare) cam 60% din cei care suferă de borderline au tendința de a se automutila, deci acesta nu este o regulă. Oricum, din afară putem observa anumite trăsături narcisiste sau borderline, dar e greu de spus dacă cineva suferă cu adevărat de o tulburare de personalitate fără să știm mai multe detalii despre acea persoană.

Of, mai terminati cu prostia asta.

Nu stabilesti faptul ca un om are cine stie ce boala sau tulburare dintr-o discutie de cateva replici care pot fi, pana la urma, trunchiate, tendentioase. Ca sa nu mai vorbesc de calificarea necesara pentru etichetarile astea. Abbie M. a spus-o foarte bine in urma cu cateva pagini.

Cu siguranță Strawberry a încercat să discute de multe ori aceste probleme, însă el este mulțumit cu relația lor și, evident, n-au ajuns la nicio concluzie. Acum, serios vorbind, mie îmi este clar că el nu vrea mai mult și că orice discuție în acest sens este absolut inutilă. Ea ar trebui să-i spună doar trei cuvinte: "totul sau nimic", iar dacă el continuă să o scalde, ar trebui să-i întoarcă spatele și să îl considere mort pentru totdeauna. Dar pentru că ea este inconsecventă, el nici măcar nu o ia in serios.

Gaslight a scris:

Cu siguranță Strawberry a încercat să discute de multe ori aceste probleme, însă el este mulțumit cu relația lor și, evident, n-au ajuns la nicio concluzie. Acum, serios vorbind, mie îmi este clar că el nu vrea mai mult și că orice discuție în acest sens este absolut inutilă. Ea ar trebui să-i spună doar trei cuvinte: "totul sau nimic", iar dacă el continuă să o scalde, ar trebui să-i întoarcă spatele și să îl considere mort pentru totdeauna. Dar pentru că ea este inconsecventă, el nici măcar nu o ia in serios.

Asa e, Gaslight, am vorbit cu el despre asta. Mai mult am vorbit eu decat el, dar in fine...ma obisnuisem la un moment dat. Ideea e ca nici nu as mai putea intra intr-o alta relatie, daca o termin pe asta. Ca sa ce? Sa-mi bat joc de inca un om? Mi-e teama de viitor, in sensul ca daca voi fi singura, ma voi gandi la el, daca voi fi cu cineva, ma voi gandi tot la el. Nu stiu ce-o sa fac. Sa-l uit mi-e imposibil, deci nu am cum, pentru ca ma macina chestia asta, dar viata merge inainte, n-am ce sa fac. incerc sa il uit cum pot. Momentan, nu-i vorbesc. Daca continui asa, poate se opreste si el si gata..

Strawberry, fa-ti putina ordine in viata. Scapa de boyfriend. O sa te simti mai bine tu cu tine, o sa te privesti altfel decat acum. Pe urma vezi tu ce faci.

Strawberry7 a scris:

Sunt infiripata, clar ! Si inca cum ! Bun, acum nu intelegeti ca eu nu am o viata, ca doar pe el il vad non-stop. Am activitati, muncesc, am pe cap multe. Dar faza cu el e super importanta si cred ca as deveni mai fericita si mai pozitiva daca ar fi altfel situatia asta. Sentimental stau prost, chiar daca am un iubit, de care curand intentionez sa ma despart. Singura problema e el. Imi consuma din energie destul de mult pentru ca e un om la care tin cu adevarat si-mi pasa. Si imi doresc un viitor cu el. Asta e...

Bun, acum am constatat asta amandoi, ce-ti zic eu e: uita-l, restu tine de tine daca vrei sau nu e treaba ta.

Jokerul_Intelept. a scris:

Bun, acum am constatat asta amandoi, ce-ti zic eu e: uita-l, restu tine de tine daca vrei sau nu e treaba ta.

In toti anii astia am facut tot posibilul sa-l uit, mi-am facut relatii noi, am intrerupt orice legatura cu el, am facut eforturi mari, am incercat sa ascult de toate persoanele care mi-au dat acelasi sfat, sa-l uit,sa-l uit,sa-l uit. Nu am reusit. Nu cred ca voi reusi. Nu pricep de ce nu trece de la sine o chestie de asa,daca nu e sa fie. Nu inteleg care e scopul sa iubesti o persoana atatia ani, mereu am crezut ca vom ajunge impreuna la un moment dat iar...nu am reusit sa renuntam unul la altul. Acum, de Sarbatori, a fost plecat cu iubita lui in strainatate... mi-a scris de acolo, si de Craciun si de Revelion...m-am simtit aiurea, chiar daca am vb cu el si am stiut ca merge, imi spusese dinainte... Mi-a scris ca isi doreste ne intelegem la fel de bine, sa fim in continuare impreuna, ca ii e foarte dor de mine si abia asteapta sa ma imbratiseze.. mi-a scris ca ii ofer o stare de bucurie de fiecare data cand ii raspund la mesaje sau vb cu el, evident ca i-am raspuns. Marti s-a intors de dincolo si mi-a zis ca ii foarte dor de mine...si mie de el :( 

Întrebare: de ce crezi tu că a petrecut sărbătorile alături de o femeie pe care nu o iubește în loc să le petreacă cu tine? Peste câțiva ani va petrece sărbătorile alături de soție și copii, și îți trimite același gen de mesaje.

Sfatul meu este să rogi un prieten sau o prietena să te pălmuiască până te trezești la realitate.

  Trece viata pe langa tine si te vei alege cu un rahat. Cred ca iti place rolul asta de amanta-victima, tu stii ce-ti satisface acest rol. 

As spune ca esti si proasta, dar e cam dur cuvantul. De el pot spune ca e un infect, pentru ca este. 

Ce sa zic... va potriviti. 

Daca tot nu poti fara el, nu te mai agita si accepta situatia asa cum este.  O relatie, alta decat de f**t, nu va avea cu tine. Intelege si lasa drama. 

Gaslight a scris:

Întrebare: de ce crezi tu că a petrecut sărbătorile alături de o femeie pe care nu o iubește în loc să le petreacă cu tine? Peste câțiva ani va petrece sărbătorile alături de soție și copii, și îți trimite același gen de mesaje.
 

Normal ca o iubeste pe tipa alaturi de care si-a petrecut sarbatorile. 

Restul... e ca mersul periodic la pescuit. Iti place sa pescuiesti, o faci de cate ori ai ocazia, dar nu vrei balta cu peste in casa. 

Stiu, intrebarea ta era retorica :D 

Nu poti sa zici ca ai facut tot posibilul sa-l uiti cand tu vorbesti cu el. Nu ai intrerupt legatura, decat temporar. Nu vrei.

Cand se perpelea de dorul tau in bahamas cu iubita nu i-ai spus ca e idiot?!