D-le Nae,
Este alegerea d-voastra de a nu va recunoaste eroarea, dar sa stiti ca acest lucru nu incurajeaza transparenta unei comunicari fructuoase. Ba mai mult, o inhiba.
Ca sa va raspund la intrebare, desi sustineti ca ati citit ceea ce a expus lumea pe aici, ba mai mult -toata lumea de aici- va redau un copy paste, pentru ajutor.
,,..dragostea apare , se naste, etc, daca exista un minim de conditii, nu as spune de compatibilitate, dar nici exclusiv de atractie, sa nu se inteleaga atractie fizica, sexuala si atat.
Uneori aceasta dragoste, venita din subconstient, de unde cred eu ca se genereaza si vointa, tot din dragostea in sine, se ridica la nivelul constientului in diverse perioade de timp, dupa caz. La dragostea ,,la prima vedere'' - mai repede.
Alegerea vine abia dupa constientizare, si in functie de aceasta, se acceseaza vointa de care am spus, pentru a implini alegerea.
Nu cred ca iubirea calca peste liberul arbitru,cred doar atat- ca se naste in afara sa. Cel putin la nivel constient, caci despre subconstient s-au vorbit f multe chiar si pe acest thread si mult se va mai tot vorbi...''
Acestea fiind repetate, raspunsul la intrebarea d-voastra suna cam asa:
- avand in vedere ca pentru mine dragostea nu este un act de vointa, nu as putea spune daca este bine sau nu sa iubim, decat in masura in care as putea spune daca este bine sau nu ca ne-am nascut.
Insa putem vorbi daca este bine sau nu sa acceptam iubirea pe care, dupa cum sustin, nu o alegem. Si aici consider ca, da, este bine. Altfel ne-am lupta cu morile de vant.
Tot undeva pe acest thread am sustinut si ideea ca desi poti alege sa stai departe fizic de omul pe care il iubesti, nu poti alege daca sa il iubesti sau nu.
Ps: pentru a evita alte repetari, redau mai jos si continuarea propriei mele concluzii, subiectiva, cum altfel, cu privire la aceasta dilema existentiala.
,,Dragostea se naste (am explicat mai sus de ce) --> se naste vointa --> prin urmare, dragostea nu este un act de vointa,este deci independenta de vointa - vointa este forta dragostei (in acest caz, caci vointa poate fi forta si altei trairi).
liberul arbitru preia toate informatiile subtile din subconstient, moment in care face primul nivel al alegerii - adica, la nivel de subconstient, caci acolo exista sansa sa se adune toate informatiile disponibile in universul interior - atat cele constiente, cat si mai putin constiente, lasand cu totul aparte inconstientul (pe a carui teorie generala eu nu o inteleg)
Da, eu cred ca intai alegerea se face la nivel de subconstient si abia apoi se dezvaluie in constient - sub forma de dorinta.
De aceea pare de multe ori ca alegem cu inima (ce poate fi, in fond, fix acel subconstient, care nu se dezvaluie in totalitate ca sa intelegem o dorinta, ci doar sa o ,,simtim''), insa, mai apoi, liberul arbitru trece la cel de-al doilea nivel al alegerii, cel pur constient si inteles in totalitate de individ - in care intervine vointa prin care actionam.''
