Vriies a scris:La chestia cu sexatul în trei? Adică io, cu iubita mea și cu încă unu?
Păi nu-i rup picioarele?
Aha, deci pana aici cu iubirea neconditionata. 
Început de Stu', Dum 18 sep 2016 · 398 răspunsuri · 12.950 vizualizări
Vriies a scris:La chestia cu sexatul în trei? Adică io, cu iubita mea și cu încă unu?
Păi nu-i rup picioarele?
Aha, deci pana aici cu iubirea neconditionata. 
Vriies a scris:La chestia cu sexatul în trei? Adică io, cu iubita mea și cu încă unu?
Păi nu-i rup picioarele?
pai si gelozia ce e?
hai sa et vad acusica!
Einsamer ♫ a scris:Aha, deci pana aici cu iubirea neconditionata.
cam asa.
Stu, tu ii zici datorie. Eu ii zic iubire si tot ce implica ea, in special dorinta si vointa de a face in asa fel incat persoanei iubite sa-i fie bine. Datoria suna urat, suna a obligatie, corvoada. Daca m-as simti in vreun fel datoare sa fac toate astea inseamna ca iubirea mea s-a terminat si, ori plec, ori raman din obligatie ca sa nu ranesc. Ceea ce ar fi oribil. :)
Pai nu inteleg de ce o iei atat de transant.
uite, iti dau un exemplu concret.
Tu ai chef sa citesti si citesti si citesti si citesti; stii cum e atunci cand nu mai poti lasa o carte din mana, de nici apa, nici hrana nu mai iti trebuie..
Ei, dar stii ca maine, daca nu te odihnesti, nu poti sa iti ajuti iubitul sa faca ceva ce il face fericit; si atunci, chiar daca tu in acel moment, asa, ca un drogat, nu ai lasa cartea din mana nici in ruptul capului, cred ca pana la urma o faci, amintindu-ti, ca, ar fi frumos totusi, sa iti poti ajuta partenerul, care se bazeaza poate pe ajutorul tau. Si na, aici intervine simtul datoriei. Nu intervine?
Adica, oricat de importanta e fericirea iubitului tau, cu siguranta, cand esti prinsa in ceva, tinzi sa uiti de restul lumii....si totusi, ceva acolo, te indeamna sa mergi la culcare, chiar daca nu iti doresti.
Bine, analiza e un pic mai profunda si mai complexa. Dar de la simplitate pleaca.
Ok, nu o numi datorie, numeste-o daruire; dar in fond tot datorie e; caci incerc sa analizez motivatia intrinseca pentru care ajungi sa mergi spre culcare.
,,vreau sa il fac fericit'' sau ,,simt datoria de a il face fericit'' e la fel ca ,,vreau sa imi apar poporul'' si ,,am datoria sa imi apar poporul'' unui conducator.
Da, acel om poate simti doar datorie, goala, sau datorie izvorata din iubire pentru popor.
Asa si cu tine si iubitul tau.
da, e ff subtire granita, dar , in fond, noi cam tot ce facem pentru ceilalti o facem , din doua una:
1. din datorie izvorata din orice altceva decat dragoste
2. din datorie izvorata din dragoste
Poi, da, dar io nu sunt etalonul. la mine sigur că e condiționată de mâcare caldă și ventuze, să zicem :D
Însă privind, precum Kant, la cerul înstelat de deasupra mea, realizez cât de puțin pot io să cuprind din vastitatea iubirii.
Uite, dacă vreți, vă aduc și doi martori:
„Te iubesc pentru că mă iubeşti: acesta e un schimb, dar nu e iubire. Te iubesc pentru că te iubesc, şi nimic mai mult; te iubesc numai pentru că te iubesc: aci începe iubirea. Îţi mulţumesc din suflet că te iubesc: acesta e cântecul iubirii.” (Liviu Rebreanu)
„Iubirea este o forţă. Nu este un rezultat; este o cauză.” (Anne Morrow Lindbergh)
Einsamer ♫ a scris:Aha, deci pana aici cu iubirea neconditionata.
Cred ca e un tip de traire care exclude problemele care se pun intr-o relatie obisnuita. Ori nu isi cer unul altuia asa ceva, ori isi cer, dar pentru ei nu se face gaura in cer, ca pentru ceilalti.
Vriies a scris:1.„Te iubesc pentru că mă iubeşti: acesta e un schimb, dar nu e iubire. Te iubesc pentru că te iubesc, şi nimic mai mult; te iubesc numai pentru că te iubesc: aci începe iubirea. Îţi mulţumesc din suflet că te iubesc: acesta e cântecul iubirii.” (Liviu Rebreanu)
2.„Iubirea este o forţă. Nu este un rezultat; este o cauză.” (Anne Morrow Lindbergh)
1. te iubesc numai pentru ca iubesc, suna ideal.dar
iubirea nu este ideala. este pragmatica :)
asa, ca omul, care o traieste.
2. De acord. Forta pe care ti-o da iubirea, zic eu aici, si vointa in sine, se naste odata cu iubirea insasi.
Prin urmare, a iubi nu este un act de vointa. Iubirea genereaza actul de vointa.
ha ha ha
am descusut-o!!!!!! - bine, cam de ieri.
ieeeei
Editat Dum 9 oct 2016 11:27
@Stu
Eu iar inteleg ce vrei sa zici cu datoria. O fi rau de tot? :D
Te-ai gandit ca atunci cand actionezi din datorie fata de persoanele pe care le iubesti, nu trebuie sa uiti de datoria fata de tine? Pentru ca risti sa nu iti mai faci datoria fata de tine si atunci se ajunge la sacrificiu bolnav, cu urmari foarte urate pentru tine.
Allexandrra a scris:Cred ca e un tip de traire care exclude problemele care se pun intr-o relatie obisnuita. Ori nu isi cer unul altuia asa ceva, ori isi cer, dar pentru ei nu se face gaura in cer, ca pentru ceilalti.
Or, daca exista iubire, restul raman detalii..si sunt tratate ca atare, astfel incat nu pot creste intr-atat, incat sa intervina realmente in actul iubirii. :)
DAAAAR, cand nu sunt tratate ca atare si sunt transformate din tantar in elefant....
zic si eu..
Allexandrra a scris:@Stu
Eu iar inteleg ce vrei sa zici cu datoria. O fi rau de tot? :D
Te-ai gandit ca atunci cand actionezi din datorie fata de persoanele pe care le iubesti, nu trebuie sa uiti de datoria fata de tine? Pentru ca risti sa nu iti mai faci datoria fata de tine si atunci se ajunge la sacrificiu bolnav, cu urmari foarte urate pentru tine.
pai uite aici e frumusetea frumusetilor.
Fiind constient ca, daca tu nu esti in echilibru cu tine insuti si in primul rand nu te ajuti pe tine sa ramai functional, nici 5 degete degerate nu poti face pentru cei din jur, cu atat mai mult pentru cei pe care ii iubesti.
Deci, smtul datoriei fata de tine poate izvori la fel de bine tot din iubirea pentru cei dragi, nu pentru tine neaparat :)
ca de altfel, de ce sa te iubesti, daca nu pentru a iubi si a fi iubit, in sine?
vine de la legea echilibrului din fizica.
Un sistem care nu se afla in echilibru intrinsec, nu poate sa fie in echilibru cu alte sisteme...bine, lasand modul ideal, deci nu se stie cat de posibil, al rezonantei , deoparte.
sau na, e posibil in masura in care chiar atingem echilibrul pentru o fractiune de secunda. dar pragmatic, noi tindem spre echilibru, niciodata nu il atingem pe de-a-ntregul.
pada bim! :)
Editat Dum 9 oct 2016 11:33
stupid_me a scris:ha ha ha
am descusut-o!!!!!! - bine, cam de ieri.
ieeeei
Uite, încearcă să descoși și pe asta :) ...
(citez din sărmana-mi memorie) :
a iubi, aceasta vine...
tare de departe-n mine;
a cunoaște, a iubi
înc-odată iar și iară
a cunaște-nseamnă iarnă
a iubi e primăvară!