Parintii astia..

Buna! Nu stiu daca e chiar ok sa postez aici, dar simt nevoia de niste sfaturi venite din alta parte. Ideea e in felul urmator. Am un prieten de 3 ani, ne intelegem foarte bine si ne simtim bine unul in preajma celuilalt. El este mai mare decat mine cu 5 ani, eu avand 18 ani, dar niciodata nu am simtit asa tare aceasta diferenta de varsta. Problema, ca sa-i spun asa, este mama mea. Prietenul meu s-a nascut si a copilarit in satul in care si mama mea s-a nascut si a crescut. Ne-am intalnit intamplator la o nunta, am devenit foarte buni prieteni, iar apoi iubiti. Problema este ca mama nu il poate accepta sub nici o forma pe motivul ca este de la tara si este mai mare decat mine. Tin sa preciez ca prietenul meu este mutat in Bucuresti de aproape 2 ani si jumatate si chiar nu este asa cum il vede ea, adica un taran. Eu vreau sa o fac sa il accepte pentru ca din cauza ei, din cauza ca este atat de inchisa in legatura cu acest subiect, am inceput sa o mint cand ies afara pentru ca indiferent daca o mint sau ii spun adevarul reactioneaza la fel, se supara, ajungem sa ne certam. Am tinut un timp ascunsa relatia fata de ea pentru ca stiam ca imi va ingreuna viata si exact asta s-a intamplat. Am nevoie de sfaturi de cum sa ma comport cu ea atunci cand incepe si imi reproseaza lucruri despre el sau incepe o cearta. Am obosit sa ma cert sau sa stam suparate pentru lucrul asta. Ea nu l-a cunoscut pentru ca nu si-a dorit acest lucru, iar de la acea nunta nu il mai tine minte. Eu consider ca ar trebui sa ii dea macar o sansa, sa ma inteleaga si sa ma asculte si pe mine pentru ca am nevoie de ea. Si i-am spus aceste lucruri, dar nu s-a schimbat nimic. Tatal meu nu stie de relatia mea pentru ca nu sunt foarte apropiata de el si am o oarecare retinere sa-i spun. Eu mai am si un frate de 24 de ani si mama il tot compara pe fratele meu, care nu prea tine la fete si e asa...un petrecaret mereu, cu prietenul meu si nu se aseamana absolut deloc. Va multumesc aticipat si scuze ca am facut un roman :)

Mama ta e o țoapă.

a uitat taranca de ma-sa de unde a plecat, e doamna de bucuresti acu si nu ii ajungi la nas

asa sa ii spui maica-tii. zici ca io am zis

Eu am cerut un sfat, nu insulte

Ok, sfatul meu e sa nu asculți de țoapa parvenită de maica-ta.

Pur si simplu disociaza. Relatia ta cu mama/parintii e una, relatia amoroasa e alta, iar astea nu e nevoie sa se intersecteze sau sa se afecteze una pe alta.

In primul rand va rog sa nu o mai jigniti pentru ca indiferent de orice eu una o respect si chiar nu am ajuns in punctul in care sa o jignesc sau sa le permit altora sa faca acest lucru. Si in al doilea rand, relatiile sunt diferite, dar cea cu ea ma ingreuneaza si ma supara destul de tare in ultima vreme si vreau sa se rezolve

Parca a mai fost un caz asemanator? 

Nu inteleg de ce trebuie sa ai acceptul total al parintilor.

Atat timp cat nu faci lucruri reprobabile, cred ca mama ta nu ar trebui sa se bage. 

Spune-i ca vrei sa iti traiesti iubirea, asa cum si-a trait-o si ea la varsta ta. Nu ii spune ca ai planuri mari cu el, ca asta o poate speria. Spunei ca il iubesti si gata, sa va lase sa va consumati iubirea.

Identic a fost

Ioana124 a scris:

In primul rand va rog sa nu o mai jigniti pentru ca indiferent de orice eu una o respect si chiar nu am ajuns in punctul in care sa o jignesc sau sa le permit altora sa faca acest lucru. Si in al doilea rand, relatiile sunt diferite, dar cea cu ea ma ingreuneaza si ma supara destul de tare in ultima vreme si vreau sa se rezolve

PARVENÍT, -Ă,parveniți, -te,adj., s. m. și f. (Persoană) care parvine (1). – V.parveni.

ȚĂRÁNCĂ,țărănci,s. f.1. Femeie care locuiește în mediul rural; săteancă. 2. (Iht.; reg.) Ocheană, babușcă. [Pl. și: țărance] – Țăran + suf.-că.

Dupa cum vezi, nu sunt jigniri.

Faptul ca mama ta nu il accepta pe acel baiat doar pt ca EL este de la tara, ii face pe useri sa spuna ce au spus. Intelegi? 

Nu e doamna si nici inteleapta. Din pacate iti va fi destul de greu cu ea. Probabil ca mam ta vrea sa ai un print, unul care sa o faca pe ea mandra in sat. Eh, ghinion, uite ca te-ai indragostit de un consatean.