NarcoGen' a scris:"Defineste sosete."
:rot:
Povesti cretine
Început de Allexandrra, Sâm 16 apr 2016 · 278 răspunsuri · 22.452 vizualizări
Da. Ce inseamna sa stai cu acelasi om mult timp.
Bei si tu o bere, te uiti la un serial prost si bagi pizza rece, cand celalalt trimite mesaj
"Unde esti?"
"In bucatarie"
"Poti spala vasele?"
"Adica baie"
"Pune hainele la uscat"
"Dormitor"
"Da cu aspiratoru"
"Idaho"
"Ia cartofi"
Hai sa ne imaginam ca acum multi ani, nicidecum ieri, s-a intamplat sa ma vad cu un coleg de munca, sa-i dau niste tutun.
Hai sa ne imaginam, ca acel coleg de munca, in semn de multumire, mi-ar fi dat ceva ce de obicei se da la cai/pisici/caini/animaluri sa le adoarma sau gen.
Si hai sa ne imaginam, asa cum mi-am imaginat io, ca n-aveam nimic de facut in ziua respectiva, asa ca am acceptat.
Mno, acuma io nu-s genu de om care se incurca cu din astea. Nu prea is patita la capitolu'. Deci nu stiam ce ma asteapta.
Asa ca i-am acceptat oferta. 10 Minute mai tarziu, eram in drum spre casa si totul ok. Ajunsa acasa, iarasi totu' ok.
Cand barbata-miu imi zice ca tre sa ajunga niste tovarasi de-ai lui la un gratar si tre sa ne apucam de treburi/cacat.
Flashback intreaga copilarie si o bataie de inima.
"C..e?"
Stii momentul acela in care cerul gurii iti impatureste creierul in doua si pieptul ti se zbate ca o catedrala plina de fluturi? Incercam sa ma mentin calma, dar stiam ca daca imi pierd concentrarea pentru o secunda macar, voi deveni timpul insasi.
Pana a terminat de povestit ce avem de facut, io deja transpirasem ca o paine in cuptoru' cu microunde si ochii imi erau in balamale, convinsa ca unghiile imi datoreaza bani. Imi venea a dracu de tare sa casc doar sa nu las amintirile sa-mi iasa din cap pana ajunge frate-miu cu covrigii.
Barbata-miu: "Ce ai, ai alergat pana acasa? Haha"
Io: "HHHHNNNda...Am shhda."
B: "Ok, vezi ca vine si sefu' meu azi"
O bataie de inima
Io: "Shhhrcuze ai smmzis..shhrefu trau?"
B: "Da, l-am invitat ca e super de treaba si zicea ca imi da un post mai bun"
Io: "Hmmnnng.."
B: "Am sa pun ceva bauturi pe o tava si o mai aduci din cand in cand, dai la oameni si gen."
Io: " OOOO daaaaaaah!
Deci treaba era ca sefu lui venea primu' fiindca nu putea sa stea foarte mult si intre timp apareau si tovarasii. Io trebuia sa fiu gazda buna si sa le aduc de baut/umplut paharele doar cat era sefu' acolo. Asa, de impresie.
Mno, acuma io ma mentin calma. Is dubioasa, dar ok. Problema e, ca acum vad tava aia plina de pahare cu bauturi si stiu ca tre sa ajunga sefu' in orice minut.
Deci iau tava in mana, asa sa fiu gata. Si stau singura in bucatarie, asteptand sa aud usa. Momentul meu de stralucire.
Timpul trece singur. Imperii cad si ghetarii se topesc, stelele implodeaza si oceanele seaca iar din pantecul uscat al Pamantului iubirea aduce viata noua; Copii se nasc, cresc, imbatranesc si mor.
Si se aude usa.
In acel acel moment, fiindca am fost singura cu gandurile mele pe toata perioada Cretacica, nu mai sunt dubioasa, ci extravagant de deranjata mental.
In timp ce sefu' lu barbata-miu ne intra in casa, primul meu impuls e sa-l salut de parca mi-e un vechi tovaras.
Ar fi nepoliticos, desigur, sa nu-l intampin cum se cuvine? De ne inchipuit, chiar. Cel mai nimerit lucru e sa spun "BUNNNAAA OMULEE!" ca si cum am pazit oile impreuna. Stiti voi, cum se face. Deodata, aceasta camera mare si spatioasa in care io cu tava mea ocupam doar un colt, a devenit un loc sigur pentru toti prietenii mei, cunoscuti sau nu.
Deci io: "BUNAAA OMULEE"
Prin miracolul micutului Iisus, cumva nu ma aude, sau se face ca nu ma aude, si se aseaza la masa, vorbind cu barabata-miu.
Mi se inclesetaza tot capu', concentrandu-ma sa nu urlu la el ca e bine primit si ca mereu va gasi un camin aici, in aceasta camera a noastra.
Devin extrem de constienta de mainile mele si cum nu le-am mai simtit de ceva timp. Aproape ca au ajuns in faza de pureci, ceea ce ar fi fost mai putin ingrijorator daca n-as fi tinut o tava plina de galagie si prejudecati. Nu mai cred in nimic decat in "Nu scapa paharele astea, te rog."
Fix cand scapatul chestiilor nu mi se mai pare atat de urgent, imi dau seama ca tre sa ma duc sa-i ofer omului ceva de baut. O da, hai sa dam drumul petrecerii WOO!
Incep sa ma indrept catre ei, dar ma misc atat de brusc incat paharele clincheta si se intorc sa ma priveasca incruntate. M-am miscat prea repede. Si ma gandesc "Woaah ia-o mai usor. Merem asa, incetinel da' sigur. Cate un pas micut, micut. Hai ca te descurci tu."
Si acum
SI ACUM. Ma misc mult prea incet. Dar am inceput cu viteza asta si mi-e rusine sa o schimb si acum o sa-mi ia 5 minute sa fac 2 metri pan' la omu asta putin chel pe parti si cu oleaca de gusa.
Dar ei se uita la mine cat traversez tot spatiul ala ca si cum as merge pe o scandura, amenintata de pirati.
Ma misc atat de incet incat imi amortesc picioarele. Cred ca se intreaba de ce dureaza atata. Si e mult mai greu sa mergi incet decat sa mergi normal. Tremur, deci paharele iar ma judeca. In capul meu, dureaza minute intregi sa fac aia 2 pasi.
Oricum, ajung la ei, si omul cu gusa refuza orice bautura.
Imi indrept spatele cu un scartait.
"Cum adica?" Imi zic. Am o menire pe lumea asta. Trebuie sa-mi accepte sacrificiul de pe aceasta tava.
Dar nu.
Ma indrept spre coltul meu. Barbata-miu se uita la mine. Stie. Nu stie?
Ii mai ofer bauturi de 2 ori. Refuza. Intregul meu univers se destrama.
Oricum, incep sa-mi revin. Transpir de parca am jucat intr-un porno filmat intr-o sauna.
La un moment dat credeam ca mintea mi-a iesit din corp si ma privea tinand tava aia cretina.
Ultima data, a acceptat o ofranda de pe a mea tava. Si a fost acelasi moment in care mi-a vorbit
"Oh, esti romanca?"
"Yeeeeesrhhh" zic io, cu o manusa in gura.
Incepe sa-mi povesteasca despre un tovars bun de-a lui, tot roman si ce de treaba si muncitori is romanii.
Imediat imi dau seama ca de fapt vorbeste despre tranchilizante de cai.
E un om foarte de treaba, si imi da spatiu sa-i raspund la intrebari, lucru pe care il fac in 2-3 cuvinte. Apoi ma intreaba daca imi place Anglia si dac-
"DA, E SUPER!"
Eram atat de atenta la ce zice incat mi-am zis replica mult prea devreme si la un volum mult prea mare. Si cred ca s-a dat la o parte putin.
Barbata-miu se uita la mine cu buzele stranse. "Ehcesa-ifaci.exe"
Intre timp aparusera si ceilalti oameni, dar nu erau importatni. Umbre de-amplea.
Sefu pleaca, multumit de gazda. Barbata-miu ma intreaba daca am luat ceva. Ma uit in infinitatea ochilor lui, nevazand nimic.
"Nu" ii zic.
Apare Misho si incearca sa ma sperie. Ma uit la mana lui care m-a speriat de atatea ori dar care acum pare mult prea departe sa-mi faca ceva.
"Nu" ii zic.
Deja imi revin de tot. Nu mai am responsabilitatea tavii si oamenii imi ofera mancare.
Nu mi-e foame. Da' hai sa bem.
Editat Dum 20 mai 2018 21:11
Tare! Ai curaj, nu gluma.
Numai aici pot descrie recenta mea experienta cu o anumita banca din tara noastra
Toate intamplarile si personajele din aceasta povestire sunt reale.
Personajele scenetei:
1.Eu
2.Operatorul bancar pe care il vom numi, pe scurt, OB
Intru, ii spun operatorului despre ce este vorba
- Da, luati loc si sa incepem
Imi cere actele necesare, face copii, fac o declaratie catre banca .
Omul e extrem de relaxat, prea relaxat. Se intinde langa mine, casca, se uita fix si lung la mine cand crede ca nu ma uit la el.
Daca ar fi fost ceva cu tenta... hapciu...poate nu m-ar fi deranjat... e ceva normal... nu in cazul meu in particular, dar in general...
Dar nu era si habar nu am de ce se comporta asa . L-am urmarit cu clientii dinaintea mea si cu ei nu facea asa...
eu - Haideti sa imi deschid si cont la dumneavoastra, pentru ca o sa am nevoie pentru operatiunile pe care trebuie sa le fac.
ob- Haideti sa deschidem cont la sfarsit, cand ne vin toate actele, probabil saptamana viitoare.
Am ramas putin interzisa. Era prima oara cand auzeam un operator bancar amanandu-ma sa imi faca cont. Stiam din surse sigure ca deschiderea conturilor este prioritara, indiferent de banca.
Nu i-am zis nimic.
El continua sa se uite la mine dintr-o parte.
Terminam cu actele si el zice:
-Acum ramane sa va sun eu.
Avand in vedere ca vocea lui suna foarte indefinit, il intreb:
-Cand ma sunati?
(Am aflat ulterior ca acea operatiune dureaza maxim 24h, deci luni cel mai tarziu trebuia sa ma sune.
-Miercuri cel mai devreme va sun, zice el cu o voce nesigura.
Saptamana asta, pentru ca nu m-a sunat pana joi, ma duc acolo.
-Buna ziua, zice el zambindu-mi de parca eram cafeaua de dimineata
-Buna ziua, ramasese ca ma sunati mercuri. Aveti nr meu de tel, adresa de mail, chiar si adresa de acasa.Nu am primit nicio veste de la dvs pe nicio cale.
-A, da, stiti, am fost extrem de ocupat ieri.
-Ma rog, acum sunt aici, putem sa continuam cu formalitatile?
-Da, uitati, a veni emailul pentru dvs
Il deschide si incepe sa il citeasca. De idiot ce este, citeste inclusiv titlul si data emailului. Venise de duminica, 20. Ar fi putut sa ma sune luni.
Termina de citit si continuam cu acte, copii, declaratii.
-Haideti sa deschid cont acum, daca tot sunt aici
-Haideti sa deschidem la sfarsit.
Deja devine suspecta amanarea asta a lui
Mai trece ceva timp in care el se comporta de parca ar fi singur in dormitor cu televizorul , unde eu eram ba dormitorul ba televizorul.
Se uita la mine exact cum te uiti intr-o oglinda.
Sunt mult prea obosita ca sa imi pese sau ca sa reactionez, dar creierul meu nu inceteaza sa se intrebe... ce are asta?
-Stiti, acum o sa mai trebuiasca sa faceti niste drumuri...
-Lucrez cu bancile de 20 de ani, personal si prin natura jobului, si mereu sunt de facut drumuri la banca.... dar la ce va referiti acum?
-Pai pana terminam cu toate actele
-Da, si cate drumuri trebuie sa fac?
-Pai, de exemplu, inca un drum ca sa va deschidem cont.
Ma uit la el zambind. In mintea mea urlu: DOBITOCULE, ACUM 5 MINUTE TI-AM ZIS SA DESCHID CONT SI AI ZIS CA ALTADATA!!?
-Si celelalte drumuri care ar fi?
-Pai niciunul, cam asta.
-.....................
-Pai, acum ramane sa va sun eu.... zice el pe un ton de parca ma nascusem sa ii astept lui telefonul
-Cand?
-Cel mai probabil maine.
-Puteti sa imi dati o carte de vizita? Ca daca nu ma sunati maine sau luni, sa nu vin degeaba pana la banca. Din centrala e aproape imposibil sa dau de cineva, mereu e ocupat.
-Stiti, eu sunt incepator stagiar si nu mi-au venit inca cartile de vizita.
-Atunci un numar de telefon, o adresa de email?
-Va pot da adresa mea de email , pe mine nu ma deranjeaza.. zice el cu o voce terifiata
-Lasati, astept sa ma sunati mai bine.
A doua zi ma duc dimineata la prima ora la banca. El era singur, nu avea cienti.
-Buna ziua
-Buna ziua, nu a venit raspunsul pentru dumneavoastra.
-Nu e nimic, acum am venit ca sa imi deschid un cont la aceasta banca.
-Sunt foarte ocupat acum, veniti cand va sun eu si deschidem atunci
-Sunt singurul client aici, cum adica sunteti ocupat?
-Uitati cat am de lucru- si imi arata un teanc de hartii
-Bine, dar eu sunt aici, live, deci am prioritate.
-Bine, doamna... zice el suparat... o sa las totul la o parte ca sa ma ocup de dvs
Incep sa ridic vocea. Nu mult, dar destul cat sa ii arat ca nu ii mai inghit rahaturile:
-Ce se intampla aici? Este prima oara cand sunt amanata de trei ori sa imi fac cont la o banca. Este prima oara cand mi se spune sa imi fac programare ca sa imi fac cont. Este prima oara cand un consilier bancar care nu are alt client imi spune sa vin alta data. Nu va suparati ori deschidem cont ACUM, ori ma duc la alta sucursala si imi deschid cont, dar va fac si reclamatie.
Cand aude cuvantul reclamatie, intra in panica:
-Nu va suparati, v-am tratat mereu cu respect si cu prioritate. Nu inteleg de ce ziceti ca v-am amanat sau v-am refuzat cand chiar ieri m-am rugat de dumneavoastra sa va deschideti cont aici
-Cum adica v-ati rugat de mine? Dumneavoastra auziti ce vorbiti? Daca spuneti asta pentru ca aceste conversatii sunt inregistrate, tin sa va anunt ca si conversatia de ieri a fost inregostrata... asa ca ce doriti sa obtineti cu aceste minciuni?
Omul incepe sa tremure. Pentru cateva secunde am impresia ca o sa izbucneasca in plans.
-Daca doriti, puteti sa depuneti reclamatie dar eu nu am nimic sa imi reprosez.
-Nu, nu doresc sa fac reclamatie. Vreau ceva mult mai simplu, ceva care se face in maaaaxim 3 minute. Sa deschid un cont la aceasta banca.
-Bine, deschidem, dar puteti sa ma asteptati 10 minute, am niste acte de rezolvat urgent.
Stiam ca nu avea voie sa ma amane, dar am si vazut ca avea nevoie de cateva minute sa isi revina. L-am socat rau cu schimbarea de atitudine.
Am fost de acord sa astept, nu am asteptat decat 5 minute si m-a chemat.
A durat 50 de secunde totul.
In timp ce lucra, tot continua sa imi spuna de ce nu este el demn de o reclamatie si l-am calmat spunandu-i ca nu am depus o reclamatie in viata mea si nici nu am de gand sa incep acum dar si el trebuie sa inceapa sa se comporte ca un consilier bancar.
Am plecat, a ramas sa ma sune el in cursul zilei. Nu m-a sunat.
I-am cautat profilul pe google si am vazut ca lucreaza in domeniul bancar de 8 ani, la acea banca de 4 ani, deci nu era incepator stagiar cum zicea el. Chiar daca e incepator pe acel post, tot trebuia sa aibe carti de vizita.
In alte situatii, daca cineva se comporta 10% din cum s-a comportat el cu mine, il lua mama lu satan.
Acum insa sunt la capatul puterilor si nu am avut chef efectiv sa ma cert cu el.
Nu ii inteleg comportamentul, nici omeneste, nici profesional.
Sa vad ce facem in continuare.
Revin cu noutati.
-
Editat Sâm 26 mai 2018 08:54
Stu' a scris:hai sa radeti si voi
ce te hlizesti asa? eu nu pot accesa video..
Editat Sâm 31 oct 2020 01:30
Serios?!...
Nici eu, da' am crezut că asta-i poanta... 
incercam sa fiu sarcastica...
← Înapoi la Intrebari pentru [user] si topicuri despre [user]