de ce avem nevoie sa credem?

Amarena a scris:

Avem nevoie sa credem pentru ca suntem limitati, pentru ca vedem in jurul nostru manifestari dincolo de intelegerea noastra, carora incercam sa le dam o explicatie stiintifica, dar care nu intotdeauna ne multumeste..si atunci dam vina pe cineva mai puternic. Dan o sa zica ca nu toata lumea si sunt de acord. Cei mai slabi de inger

Asta ar fi explicatia ...ceva mai rationala.

Aia "irationala" si cu iz puternic de fanatism este ca avem nevoie sa credem pentru ca venim de la Dumnezeu si n-avem cum sa fim altfel.

Pascal spunea ca fiecare om are in el un gol in forma de Dumnezeu. Nevoia de a umple acel gol ne duce la credinta.

limitati de ce? de cine? ...nu cumva noi suntem cei care ne impunem limitele?

...oare nu cumva credinta ne umple golul, pe care insa ar trebui umplut cu altceva?

In primul rand suntem limitati biologic. Suntem ingrozitor de limitati. Avem doar 7 (sapte) simturi. 7. Nici macar cat degetele de la ambele maini.

Iar daca Dumnezeu poate fi inteles ca un vast fenomen cosmic atunci posibilitatea noastra de perceptie e ridicola. Suntem de marimea unei furnici in mijocul unui stadion. Poate chiar mai mici ca o furnica.

raulmaniac a scris:

limitati de ce? de cine? ...nu cumva noi suntem cei care ne impunem limitele?

...oare nu cumva credinta ne umple golul, pe care insa ar trebui umplut cu altceva?

Toate fiintele au un scop in viata. Scopul este perpetuarea speciei. Si ele fac totul in scopul de a se reproduce si de a duce mai departe viata.

Oamenii au si ei toti cite un scop in viata (cu mici exceptii). Din cauza ca perpetuarea speciei este asigurata, ei ii dau alte semnificatii vietii lor pe Pamint. Religia (cred ca la asta te-ai referit cind ai spus credinta) ofera un astfel de sens vietii. Fiecare isi umple acest "gol" cu ceea ce gaseste potrivit pentru el.

equillibrium a scris:

Eu cred ca este o diferenta intre nevoia de a crede si de disponibilitatea de a crede (acel reflex religios de care mentiona si Eliade).

Mai degraba fiecare are nevoie de o interpretarea a lumii inconjuratoare si de explicare a realitatii. Unii aleg sau sunt invatati sa foloseasca religia in acest sens, altii cauta alte modalitati si alte raspunsuri. Acest lucru poate fi privit si din prisma responsabilizarii. Este mult mai usor de acceptat viata asa cum este pornind de la ideea ca totul face parte dintr-un plan divin, si ceva mai greu de asumat intreaga responsabilitate a propriului destin si a propriei vieti, cu toate limitarile impuse de lucrurile ce nu se afla sub controlul nostru.

hmm...am cugetat ceva timp la cele spuse de tine...si in principiu cam ai dreptate, multi dintre noi ne asumam in mod constient propriul destin...asa cum este ...cu bune si rele...si totusi,propria/ti perceptie extrasenzorial iti indica la modul explicit...de existenta unor lucruri subtile, iar tot esafodul logic si stiintific pe care iti cladesti existenta se darama,precum un joc de domino...si te ridici si o iei de la capat,constrund totul pe alte percepte.

Pixelut a scris:

In primul rand suntem limitati biologic. Suntem ingrozitor de limitati. Avem doar 7 (sapte) simturi. 7. Nici macar cat degetele de la ambele maini.

De ce 7?

Pixelut a scris:

Iar daca Dumnezeu poate fi inteles ca un vast fenomen cosmic atunci posibilitatea noastra de perceptie e ridicola. Suntem de marimea unei furnici in mijocul unui stadion. Poate chiar mai mici ca o furnica.

Doar din punctul de vedere al naivitatii unora....

equillibrium a scris:

Toate fiintele au un scop in viata. Scopul este perpetuarea speciei. Si ele fac totul in scopul de a se reproduce si de a duce mai departe viata.

Oamenii au si ei toti cite un scop in viata (cu mici exceptii). Din cauza ca perpetuarea speciei este asigurata, ei ii dau alte semnificatii vietii lor pe Pamint. Religia (cred ca la asta te-ai referit cind ai spus credinta) ofera un astfel de sens vietii. Fiecare isi umple acest "gol" cu ceea ce gaseste potrivit pentru el.

N-ai cum sa fii sigur ca perpetuarea speciei umane e asigurata... Iar "golul" asta provine din lacunele educatiei... Nu toti au nevoie sa isi gaseasca un tel in viata prin credinta/religie.

raulmaniac a scris:

hmm...am cugetat ceva timp la cele spuse de tine...si in principiu cam ai dreptate, multi dintre noi ne asumam in mod constient propriul destin...asa cum este ...cu bune si rele...si totusi,propria/ti perceptie extrasenzorial iti indica la modul explicit...de existenta unor lucruri subtile, iar tot esafodul logic si stiintific pe care iti cladesti existenta se darama,precum un joc de domino...si te ridici si o iei de la capat,constrund totul pe alte percepte.

Faptul ca o piesa de puzzle nu se potriveste nu darima o abordare stiintifica, insa este zdrobitor pentru abordarea religioasa. De aici rezulta flexibilitatea abordarii stiintifice in opozitie cu inflexibilitatea dogmelor religioase.

Ex:

Religia crestina se bazeaza pe existenta lui Isus. Daca presupunem ca s-ar demonstra faptul ca Isus nu a mintuit lumea, Biserica crestina nu ar mai exista.

Stiinta se bazeaza pe observatie, ipoteze, testare, dezbatere si ciclul se repeta. Daca se demonstreaza ca o teorema este falsa, este gasita alta care sa repare golul lasat (modelul heliocentric si antropocentric al sistemului solar a inlocuit modelul geocentric, care la rindul lui a fost perfectionat prin admiterea orbitelor eliptice - si asta a fost considerata o erezie de catre biserica la vremea aceea). Sistemul stiintific este flexibil si accepta orice demonstratie atita timp cit se bazeaza pe fapte masurabile si observabile.

dan-marius a scris:

N-ai cum sa fii sigur ca perpetuarea speciei umane e asigurata... Iar "golul" asta provine din lacunele educatiei... Nu toti au nevoie sa isi gaseasca un tel in viata prin credinta/religie.

Da, o exprimare mai exacta ar fi fost ca specia umana nu este pe cale de disparitie, ca sunt mult mai multi oameni decit numarul optim pentru a asigura perpetuarea speciei. Deci, din punct de vedere reproductiv, al numarului descendentilor, perpetuarea este asigurata.

Ai dreptate, asta am spus si eu. Fiecare are nevoie sa isi gaseasca un tel, insa nu neaparat prin religie. Fiecare isi alege singur calea si credinta (in religie sau in oricealtceva).

equillibrium a scris:

Da, o exprimare mai exacta ar fi fost ca specia umana nu este pe cale de disparitie, ca sunt mult mai multi oameni decit numarul optim pentru a asigura perpetuarea speciei. Deci, din punct de vedere reproductiv, al numarului descendentilor, perpetuarea este asigurata.

Doar statistic.

equillibrium a scris:

Ai dreptate, asta am spus si eu. Fiecare are nevoie sa isi gaseasca un tel, insa nu neaparat prin religie. Fiecare isi alege singur calea si credinta (in religie sau in oricealtceva).

da

equillibrium a scris:

Toate fiintele au un scop in viata. Scopul este perpetuarea speciei. Si ele fac totul in scopul de a se reproduce si de a duce mai departe viata.

Oamenii au si ei toti cite un scop in viata (cu mici exceptii). Din cauza ca perpetuarea speciei este asigurata, ei ii dau alte semnificatii vietii lor pe Pamint. Religia (cred ca la asta te-ai referit cind ai spus credinta) ofera un astfel de sens vietii. Fiecare isi umple acest "gol" cu ceea ce gaseste potrivit pentru el.

...chestia asta cu perpetuarre vietii, hmm...si asa lumea este suprapopulata, si sa paepetuezi ce?...fatarnicia, minciuna, crima,...cred ca mai bine folosesc prezervativul.

cineva intreba pe forum cum sa/si cunoasca arborele gegeanlogic...insa,eu as dorii sa/mi cunosc urmasii...sa fiu sigur ca nu voi da nastere unei generatii de degenerati.

...si cand am spus credinta, este credinta...nu vorbeam despre filozofiile religioase.

insa pentru ca ai pomenit de mantuire...imi aduc aminte ca am vazut cu 2 ani in urma un film nu prea grozav,insa cu un subiect incitant.filmul se numea "mormantul", ideea pornea de la descoperirea unui mormant in jerusalem...si care se dovedeste ca in interiorul lui se afla trupul Mantuitorului.desigur prima grija a bis. catolice a fost negocierea Trupului, iar intrebarea care razbate din film era:daca s/ar dovedi ca Iisus nu a Inviat,ce s/ar intampala cu biserica...in mod cert, o parte vor renunte la ea, dar ceea mai mare parte va ramane sa participe in mod frecvent la viata bisericii.

equillibrium a scris:

Toate fiintele au un scop in viata. Scopul este perpetuarea speciei. Si ele fac totul in scopul de a se reproduce si de a duce mai departe viata.

Oamenii au si ei toti cite un scop in viata (cu mici exceptii). Din cauza ca perpetuarea speciei este asigurata, ei ii dau alte semnificatii vietii lor pe Pamint. Religia (cred ca la asta te-ai referit cind ai spus credinta) ofera un astfel de sens vietii. Fiecare isi umple acest "gol" cu ceea ce gaseste potrivit pentru el.

Daca sensul tau in viata e perpetuarea speciei.... Stiu ce ai spus mai departe, dar din ce spui tu, sensul primordial asta e. Sa ne inmultim...

Amarena a scris:

Daca sensul tau in viata e perpetuarea speciei.... Stiu ce ai spus mai departe, dar din ce spui tu, sensul primordial asta e. Sa ne inmultim...

Dpdv biologic, da, pentru a-mi perpetua genele m-am nascut. Asa scrie si in biblie, asa imi dicteaza si instinctele (toate instinctele conlucreaza pentru a conserva si perpetua viata).

La nivel personal, nu asta este sensul meu in viata. Eu sunt mult mai egoist din fire, si dorinta mea este sa imi implinesc destinul personal, si daca prin asta particip si la scopul biologic, deh, cu atit mai bine (doi iepuri dintr-un foc )