Început de Ravl, Lun 1 mai 2006 · 31 răspunsuri · 12.662 vizualizări
Pixelut a scris:Maniferstarile religioase apar odata cu primele artefacte umane.
Exemple ai? 
Pixelut a scris:Nu, ateismul a aparut ca o negare a religiei. A aparut ulterior.
Religia a aparut ca solutie a lipsei de cunoastere. A aparut atunci cind oamenii au intilnit ceva ce nu cunosteau.
Eu cred ca este o diferenta intre nevoia de a crede si de disponibilitatea de a crede (acel reflex religios de care mentiona si Eliade).
Mai degraba fiecare are nevoie de o interpretarea a lumii inconjuratoare si de explicare a realitatii. Unii aleg sau sunt invatati sa foloseasca religia in acest sens, altii cauta alte modalitati si alte raspunsuri. Acest lucru poate fi privit si din prisma responsabilizarii. Este mult mai usor de acceptat viata asa cum este pornind de la ideea ca totul face parte dintr-un plan divin, si ceva mai greu de asumat intreaga responsabilitate a propriului destin si a propriei vieti, cu toate limitarile impuse de lucrurile ce nu se afla sub controlul nostru.
catelusulschiop a scris:Pentru ca asta da un sens vietii. Ce sens ar avea viata daca nu ai crede in nimic?
Viata ar avea acelasi sensi.Mai degraba schimba semnificatia mortii, pentru ca omul in infumurarea lui nu poate sa accepte ca moartea reprezinta sfarsitul existentei.Si atunci se amageste cu viata de apoi
raulmaniac a scris:ok! practica religioasa este atestata incepand din comuna primitiva, cand sunt mentionate primele inmormantari, vopsirea cadavrelor cu ocru si un inventar al celui decedat,
Astea-s obiceiuri de inmormintare. Ele tin de religie doar daca le introduci intr-un context religios.
raulmaniac a scris:continua in functie de continent cu aparitia primelor zeitati si sanctuare si ajungem la crestinitate asa cum o cunoastem astazi, insa... nevoia de divinitate in acest secol al informatiei si tehnologie imi apare usor bizara.
Nu e deloc bizara. Obiceiurile (inclusiv cel al nevoii) mor sau se schimba greu, si e nevoie de mai multe generatii de educatie solida pentru a le schimba.
raulmaniac a scris:sigur una este sa crezi intr/un Dumnezeu creator al tuturor lucrurulior si alta este fervoarea religioasa de care dam dovada in prezent...mai mult ea degenerand in conflicte interconfesionale.desigur libertatea de care dispunem ne da dreptul intre a fi credincios sau a fi ateu...si totusi majoritatea alegem doar prima cale. nu stiu poate este ceva ce tine de ancestral, de mostenire, de ceea ce invatam inca de la nastere...sau poate chiar de Sf duh coborat asupre fiecaruia dintre noi.
iata dupa toate aceste ...in mintea mea intrebarea inca persita...DE CE?
Din cauza educatiei.
catelusulschiop a scris:dragostea e mai mult decat de ajuns... DAR aici nu vorbesc de dragostea altora ci de dragostea ta. Daca o practici se chiama ca faci voia lui Dumnezeu, chiar daca poate nu crezi in El.
Pai dragostea (ca sentiment) nu are nici o legatura cu Dumnezeu.
dan-marius a scris:Pai dragostea (ca sentiment) nu are nici o legatura cu Dumnezeu.
Asta sa i-o spui lui cutzu...
Ok... alt cutzu...
dan-marius a scris:Din cauza educatiei.
MODESTULE
Amarena a scris:Avem nevoie sa credem pentru ca suntem limitati, pentru ca vedem in jurul nostru manifestari dincolo de intelegerea noastra, carora incercam sa le dam o explicatie stiintifica, dar care nu intotdeauna ne multumeste..si atunci dam vina pe cineva mai puternic. Dan o sa zica ca nu toata lumea si sunt de acord. Cei mai slabi de ingerAsta ar fi explicatia ...ceva mai rationala.
Aia "irationala" si cu iz puternic de fanatism este ca avem nevoie sa credem pentru ca venim de la Dumnezeu si n-avem cum sa fim altfel.
Pascal spunea ca fiecare om are in el un gol in forma de Dumnezeu. Nevoia de a umple acel gol ne duce la credinta.
pai in cazul acesta ...probabil asistăm la o
Pixelut a scris:- marxismul a lansat teoria ca religia ar fi aparut la un moment dat pe scena umanitatii ca un instrument de opresiune al unei clase exploatatoare (clerul). Celebra exploatare a omului de catre om. Daca teoria marxismului e corecta atunci ar trebui ca inainte de aceasta aparitie sa existe o perioada considerabila lipsita de manifestari religioase. Ori istoria nu inregistreaza nici o perioda de acest gen.
Istoria? Ce e istoria?
1. Daca ne referim la o perioada de 100-500 de ani in urma, exista de pe acea vreme documente scrise despre evenimentele care se petreceau. Stefan cel Mare avea niste cronicari care sscriau...
2. Daca ne referim la o vechime de 1000-2000 de ani, documentatia pe care se bazeaza istoria este din ce in ce mai vaga. Documentele scrise.... "se raresc". Raman niste statuiete si altele.....
3. Daca ne referim la o perioada mai mare.... 10.000 ani.... Scrierea a aparut acum 7-8 mii de ani...
Pe ce se bazeaza istoria atunci cand descrie societatile/comunitatile de oameni care traiau acum 10.000 de ani????? Mai mult pe presupuneri, pe ipoteze.
Ce valoare poate avea aceasta "istorie" care se bazeaza pa ipotezele unui istoric sau altul?
Nu carcotesc, vreau sa inteleg,
rast
catelusulschiop a scris:Asta sa i-o spui lui cutzu...Ok... alt cutzu... :)
Dragostea include sentimentul pe care i-l atribuiti lui Dumnezeu si pe care sustineti ca il simtiti pentru el, dar e ceva ce tine doar de voi ca persoana. Dragostea exista independent de aceasta relatie .
Amarena a scris:MODESTULE
Si eu care doar facusem o observatie.
raulmaniac a scris:pai in cazul acesta ...probabil asistăm la o