Puterea politica

Allexandrra a scris:

Nu s-a suparat nimeni, din cate vad, in afara de Olga, care nu stiu pe cine uraste mai tare, pe romani sau pe arabi. Pardon, stiu pe cine. Pe arabi. 

Foarte bine ca stii, iti las tie sa-i iubesti si cota mea!!!   

Nici lui Basescu nu-i plac ... si inca la foarte multi.

stupid_me a scris:

Ce naiba reprezinta pentru voi PUTEREA POLITICA in ziua de azi?

Si nu ma refer la Romania.

Cine ii alege si sub ce criterii?

Ar trebui sa reprezinte vointa oamenilor, dar care este acea vointa?

Eu am ajuns la concluzia ca respectam orbeste niste legi

..din obisnuinta, indiferent daca ei mai reprezinta sau nu acel interes, al bunastarii oamenilor in societate.

Obisnuinta noastra de a recunoaste si a ne supune puterii politice, puterii armate, puterii de orice natura - ii confera de fapt forta.

Noi ii gasim pe ei vinovati de viata noastra proasta, dar oarenu noi suntem cei vinovati ca ne lasam manati ca niste vite?

Nu noi facem de fapt treaba 'murdara' a lor? Nu noi, soldatii, nu generalii, nu noi, poporul, nu guvernele?

Cum am putea sa schimbam legile puterii politice? Cum am putea desfiinta aceste legi?

Ce putere ar mai avea banul daca nu l-am mai folosi?

Cine ar indrazni sa ameninte cu foamea popoare intregi?

Ce naiba suntem asa momai si unde dracu' au disparut adevaratii deschizatori de drumuri?

Bune intrebari!

Se spune o intrebare bine formulata rezolva mare parte din problema!

O societate are nevoie de reguli si de un aparat constrangere prin care sa se mentina ordinea/respectarea regulilor.

O multime fara o conducere inseamna debandada/haos si dezintegrare.

Politiciile sunt masuri economice adoptate in scopul prosperitatii.

Oamenii au construit sistemul de putere din motive de securitate.

Separarea puterilor in stat si alegerile aveau rolul sa pastreze puterea la cetateni si exercitarea ei sa se faca temporar de cei desemnati.

Democratia asigura controlul puterii.

In multe tari cetatenii au ajuns sclavii aparatului din cauza ca nu si-au aparat dreptul sa controleze puterea.

Cand si unde nu exisat democratie puterea este confiscata de un grup care decide in numele cetatenilor.

Votul devine inutil, asigura doar legitimitatea nu si autoritatea.

Tarile din nordul si vestul Europei au un model mai democrat, pentru ca oamenii au apararat proprietatea si democratia, dreptul lor de a decide politiciile economice si sociale prin alegeri. Cetatenii se implica si puterea este sub controlul lor.

Tarile din Asia, Africa, America Latina nu au democratie.

De la feudalism au trecut la o societate polarizata sub aspectul proprietatilor.

Tarile din golf desi au resurse si PIB ridicat pe locuitor, nu au popoare cu nivel de trai ridicat pentru ca puterea economica este polarizata si puterea politica este controlata de economic.

Ce se intampla in Romania!

Desi in '90 am pornit cu sanse egale, polarizarea este accelerata, pentru ca puterea a fost pastrata la stat si prin ea s-a facut un transfer de proprietate la privatii "alesi".

In '90 nu s-a cucerit nici egalitatea nici libertatea, nici democratia. Ni s-au servit portii cu lingurita prin trusturile media finantate de oamenii puterii.

Clasa politica roamenasca este esalonul doi al activistilor si securistilor, care au inteles ca pentru a pastra putera trebuie sa pastreze puterea economica si media.

Populatia nu era educata si pregatita sa-si ceara dreptul de a decide si este mentinuta in ignoranta.

De la entuziasmul din '90 s-a ajuns la apatia din 2016 care incepe sa semene cu cea de dinainte de '89.

In Redefinirea apatiei – Dave Meslin spune:

De cate ori auzim ca oamenilor pur si simplu nu le pasa?

De cate ori vi s-a spus ca o schimbare adevarata, substantiala, nu este posibila, pentru ca majoritatea oamenilor sunt prea egoisiti, prea prosti sau prea lenesi ca sa incerce sa-si ajute comunitatea? Vreau sa va spun ca apatia nu exista cu adevarat si ca oamenilor le pasa, numai ca traim intr-o lume care descurajeaza implicarea, punand obstacole si bariere in fata noastra.

..

Mass-media joaca un rol important in dezvoltarea relatiei noastre cu schimbarea politica, in principal prin ignorarea politicii si centrand atentia pe celebritati si scandaluri.

Dar chiar si atunci cand se vorbeste despre subiecte politice importante, se face in asa fel incat sa descurajeze implicarea.

...

Partidele politice ar trebui sa fie unul din punctele de intrare principale pentru ca oamenii sa se implice in politica. Dina pacate, ele au ajuns sa fie niste organizatii lipsite de cretivitate si de capacitatea de a inspira pe altii, care se bazeaza atat de mult pe sondarea pietei, pe organizarea de sondaje si pe grupuri tinta, incat ajung sa spuna acelasi lucru. Practic ne redau ceea ce vrem deja sa auzim, in loc sa vina cu idei indraznete si creative. Oamenii isi dau seama. Si asta duce la cinism.

....

Alegerile. Dupa cum poate ati observat, alegerile din Canada sunt o gluma. Folosim sisteme demodate, care sunt necinstite si care creeaza rezultate aleatorii. In prezent, Canada este condusa de un partid, pe care majoritatea canadienilor nu l-au vrut. Cum putem incuraja oamenii sa voteze daca voturile nu conteaza in Canada? Daca le punem pe toate cap la cap, normal ca oamenii sunt apatici. E ca si cum ai incerca sa dai cu capul intr-un zid. Nu incerc sa fie pesimist vorbind despre toate aceste obstacole si explicand ce piedici avem. Dimpotriva. Cred ca oamenii sunt minunati si inteligenti si ca le pasa. Dar, dupa cum am spus, traim in acest mediu in care ne sunt puse in fata o multime de obstacole.

Cata vreme credem ca oamenii, vecinii nostri, sunt egoisiti, prosti sau lenesi, nu exista nici o raza de speranta.

Dar putem schimba toate aceste lucruri pe care le-am mentionat. Putem sa deschidem primaria. Putem sa reformam sistemul electoral. Putem sa democratizam spatiul public.

Mesajul meu principal este, daca putem sa redefinim apatia, nu ca un fel de sindrom intern, ci ca o retea complexa de bariere culturale care sustin neimplicarea si daca putem sa definim si sa identificam acele obstacole, atunci putem sa lucram impreuna pentru a trecem peste ele si atunci totul este posibil.

Vedem ca lucrurile sunt similar, dar probabil la alta scara.

Nu stiu cat de potrivit este cuvantul "apatie". As spune mai degraba "neputinta". Cand cineva isi pune problema implicarii prin opozitie, realizeaza ca are in fata un intreg sistem, avand de partea sa doar legea. Chiar daca s-ar uni mai multi oameni inteligenti, capabili, informati si de buna-credinta, astfel incat sa formeze un grup cu un program comun (ceea ce e foarte greu), tot nu ar putea face mare lucru, pt. ca legea e pana la urma un hatis, aparatul birocratic un labirint, informatia cu adevarat valoroasa este ascunsa, iar restul informatiilor manipulate in asa fel incat sa creeze ori confuzie, ori o anumita imagine.

Pe de alta parte, tipii de la putere nu joaca cinstit. Nu prea ai cum sa castigi, jucand cinstit cu ei. Adica ei faulteaza la greu, imi rup picioarele si eu ma intorc pe teren (dupa ce mi se scoate ghipsul) si reiau jocul continuand sa respect regulile. Probabil ca as putea face asta o data, de doua ori, dar nimeni nu rezista prea mult la agresiune continua si sistematica.

Da, lucrurile stau la fel in mai toate tarile democratice. Gradul de "infometare" variaza.

Un mesaj care "iriga" apatia!

Cand nu crezi ca se poate te demobilizezi.

Sunt idei care pot mobiliza oamenii sa schimbe lucrurile, dar trebuie gasite ideile si exprimate convingator.

Si trebuie gasiti "nebunii" care sa creada ca se poate ca in  Derek Sivers: Cum să pornești o mișcare

Birocratia poate fi infranta, daca se actioneaza in punctul care provoaca schimbari in cascada.

Adevarul e ca nici sa stai cu bratele in san nu e o idee foarte buna.

E mai rau decat la loto.

Acolo daca nu joci nu castigi, dar nici nu pierzi.

In plan social daca oamenii nu se implica cu siguranta pierd.

Au spus-o bine

„Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervina.” (Albert Einstein)

"Un popor de oi naste un guvern de lupi". – (Edward R. Morrow)

"Somnul ratiunii naste monstrii". (Goya)

Derek Sivers arata modalitate de incepere a unei ''miscari''. Poate ar trebui sa arate si cum se mentine aceasta.