Intr-adevar nu e superstitie.
Animalele si pasarile simt cand moare cineva.
Superstitii
Început de The Unknown, Mar 13 oct 2015 · 24 răspunsuri · 17.381 vizualizări
Naiba mai stie, poate fac eu asocieri nepotrivite. Si nu numai eu. Dar mie chiar imi dau fiori, poate si pt. ca nu le aud cantand decat rar. Si sunetele pe care le scot eu le percep ca fiind foarte triste.
Si mie-mi canta destul cucuveaua dar nu se intampla nimic decat rara coincidenta cu cate o mortalitate, dar oamenii sint bolnavi cum au fost 2 verisori de ai mei
si s-au dus chiar intr-o perioada cand nici nu canta nimeni nimic ...
Am citit undeva ca motivul pentru care canta este ca vede lumina noaptea si merge aproape, precis crede ca e ceva acolo, poate o alta cucuvea!!!
Pe vremuri langa mort se veghea iar inainte sa moara la fel nu se stingea lumina ci se veghea langa oricine pe moarte.
Imi aduc aminte de un prieten mai superstitios caruia ii taiase o pisica neagra calea si ca sa "scape" de ghinion isi prinsese o suvita de par si scuipa in san, dar prefacandu-se ca se scarpina in cap, ca sa nu il luam peste picior
Cunosc si eu romance pe aici care se dau mari doamne emancipate si adaptate la noua viata insa la fiecare fosnet de frunza se inchina si pupa iconita din gat si mai zice
niste vorbe/rugaciuni scurte. Poarta pe ea undeva ascuns pe tivul de la pantaloni sau fusta ac cu ata rosie dar si ceva cusut in fiecare bluza sau rochie sa fie usor de gasit
in caz ca se simte deocheata ... 
si pune repede gura/buzele pe ata, acopera gura sa nu se vada ca scuipa si ea de 3 ori si mai face ceva ca odata l-am prins in
actiune dar nega totul. Credeam ca face vraji ca si mormaia ceva dar pe urma am inteles ca se crede prea frumoasa si admirata de barbati, in realitate nu se intampla.
Intr-un Mall a fost cu noi la cumparaturi si precum se uita in gura fiecarui om, mereu se inchina si spunea "tu sa fi ca tine si eu sa fiu ca mine" si voia sa scuipe dar cu mana
la gura imita scuipatul ca nu stie engleza mai deloc si-i e frica daca cineva-l opreste si ntreaba de ce face asa ... Si ce mandri sint cand vorbesc intre ele ca se lauda cum
se apara de spirite rele si ce bine le merge in casa ... Abia a trecut de 40 de ani.
florianb a scris:Numarul 13 e considerat un numar cu ghinion doar la crestini, din cauza povestii cu Iuda si apostolii.
La chinezi numarul 4 e considerat cu ghinion.
Poti detalia? Ce are cu Iuda?
Ca Juda era al 13-lea si era "evil" ... mai rau ca Satan considerat in acele zile ca a vandut pe Jesus evreilor, Instructorul lui care avea incredere-n el,
pentru cativa banuti de argint. Parca asa suna povestea la catolici.
De aceea nici azi nu se aseaza la o masa cu 13 persoane numai anumite persoane!!!
TRADITII SI OBICEIURI DE SFANTUL DIMITRIE BASARABOV, Ocrotitorul Bucurestiului - 27 OCTOMBRIE
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov) este sfântul ocrotitor al Bucureștilor, celebrat, conform calendarului creștin-ortodox, pe 27 OCTOMBRIE.
Luni, 27 octombrie, ortodocsii romani il praznuiesc pe Cuviosul Dimitrie cel Nou-Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor.
Nu se cunoaste cu exactitate cand a trait Sfantul Dimitrie din Basarabi. Ipoteza cea mai vehiculata este aceea ca a trait in sec. al XIII-lea, in timpul "imperiului" vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Dincolo de controversele istorice, ramane viata lui. Iubind viata monahala, se va retrage intr-o pestera, dedicandu-se postului, rugaciunilor si privegherilor, izolat cu totul de lume. Nu se stie cati ani s-a nevoit in aceasta pestera, nici cand a trecut la cele ceresti. Insa, inzestrat inca din timpul vietii cu darul facerii de minuni, si-a cunoscut dinainte ceasul mortii. Traditia spune ca s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu, fiind acoperit in timp de apele raului, informează crestinortodox.ro.
DE CE ESTE CONSIDERAT OCROTITORUL BUCUREȘTIULUI
Sfântul Dumitru Basarabov este prezent în prim-planul stemei întrucât este patronul orașului București. Numele lui a rămas legat de Capitală întrucât moaștele lui au fost aduse aici de către un general rus, care a dispus trimiterea lor în Rusia. După ce cortegiul a ajuns în București, un negustor bogat cu numele Hagi Dimitrie și mitropolitul Grigorie II al Țării Românești l-au rugat pe general să le lase Mitropoliei, ca o mângâiere pentru pagubele materiale și suferințele îndurate de români în cursul razboiului ruso-turc. Cererea a fost ascultată și moaștele au fost așezate în catedrala mitropolitană din București, în iulie 1774.
In anul 1918, cand Bucurestiul era ocupat de trupele germane, mai multi soldati bulgari au patruns pe furis in catedrala, au luat racla cu Sfintele Moaste si, urcandu-le intr-o masina, au pornit spre Dunare, spre a le duce in Bulgaria. Sfantul nu a vrut insa sa plece din Bucuresti, deoarece, in noaptea cu pricina si a doua zi, tot orasul a fost cuprins de o ceata deasa si nefireasca. Nemaigasind drumul, soldatii bulgari s-au chinuit ore intregi sa iasa din oras, iar masina s-a defectat. Iesind din oras foarte tarziu, acestia au fost prinsi din urma, in dreptul localitatii Calugareni. Pelerinajul care a urmat intoarcerii Sfintelor Moaste a durat aproape o luna.
Una dintre primele minuni savarsite de SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV asupra orasului Bucuresti a fost izbavirea acestuia de o cumplita epidemie de ciuma. In anul 1814, in vremea domnitorului Caragea, orasul a fost cuprins de o epidemie de ciuma. Pentru ca ciuma facea tot mai multe victime, la cererea domnitorului, calugarii de la Catedrala au luat Moastele Sfantului Dimitrie si le-au scos in procesiune, ocolind orasul si facand rugaciuni catre sfant, pentru izbavirea de ciuma. Incepand din acea zi, ciuma a incetat sa mai faca noi victime.
Pentru multele sale binefaceri, SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV a fost declarat Ocrotitorul Bucurestiului si al Tarii Romanesti. In sedintele dintre anii 1950-1955, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat generalizarea cultului sau in toata tara. Sute de mii de pelerini trec anual pe la racla lui pentru a-i saruta mana si a-i cere mijlocirea in fata lui Dumnezeu.
Cu o zi înainte de sărbătoarea, pe 26 octombrie, creștin-ortodocșii îl sărbătoresc pe Sfantul Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. Conform credinței populară, această zi este legată de o serie de tradiții și obiceiuri.
Românii au unit, cu incetul, sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir, cu ajunul ei si cu cea a Sfantului Dimitrie Basarabov, facand una singura: Sumedrul, o sarbatoare care tine trei zile, informează crestinortodox.ro.
Sâmedrul este, pentru spiritualitatea populara bucovineana, patronul iernii pastorale, al anotimpului pastoral fertil.
Sâmedrul, "placut lui Dumnezeu pentru batranetea sa", este socotit a fi si patronul caselor si paznicul care-i apara pe oameni de fiarele salbatice. El a preluat numele si data de celebrare (26 octombrie) a Sfantului Dumitru, Marele Mucenic de la Tesalonic, din calendarul crestin ortodox.
Impreuna cu San-George, Sâmedru imparte anul pastoral in doua anotimpuri simetrice: vara pastorala (23 aprilie-26 octombrie), ce are ca miez al timpului sarbatoarea de Sant-Ilie ( 20 iulie), si iarna pastorala (26 octombrie si 23 aprilie), cu miezul timpului la 16 ianuarie (San-Petrul de iarna).
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV
Aceasta divinitate populara este in opozitie cu San-George: daca prima incuie iarna si inverzeste intreaga natura, Samedru desfrunzeste codrul si usuca toate plantele de pe camp.
Credintele si legendele populare il infatiseaza pe Samedru ca pe un batran obisnuit, pastor sau crescator de vite. Acum, in plina toamna, intr-o perioada de imbatranire simbolica a timpului, se considera ca zeitatea populara murea si invia simbolic in cadrul unui ceremonial nocturn asemanator revelionului, numit "focul lui Samedru", la care participa intreaga comunitate.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV
Tinerii adunau din timp, pe inaltimile din jurul satelor, gramezi de lemne si de cetina uscata, in mijlocul carora infigeau un brad verde, reprezentare fitomorfa a lui Samedru. Focul era aprins in noaptea ce premergea sarbatorii si era intretinut cu lemne uscate, paie si resturile ramase de la melitatul canepii. In jurul lui se mancau ofrandele aduse de femeile vaduve, se bea si se petrecea toata noaptea. Dimineata, la plecarea spre sat, flacaii luau cativa taciuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau gospodaria si pomii din livada.
Fiind un important stalp calendaristic, sarbatoarea concentra numeroase acte ritualice cu caracter apotropaic, de purificare si de divinatie precum si practici de pomenire a mortilor si de pronosticare meteorologica. Ciobanii isi aruncau cojoacele in mijlocul tarlei pentru a proba cum va fi iarna. Daca pe cojoc se aseza o oaie alba se considera ca iama va fi lunga si aspra iar daca se aseza o oaie neagra se preconiza ca iarna va fi blanda.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV
Samedru era socotita si ca o zi a soroacelor, cand se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani la San-George, de unde si zicerea ca "la San-George se incaiera cainii iar la Samedru se sfadesc stapanii".
The Unknown a scris:Si mie-mi canta destul cucuveaua dar nu se intampla nimic decat rara coincidenta cu cate o mortalitate, dar oamenii sint bolnavi cum au fost 2 verisori de ai mei
si s-au dus chiar intr-o perioada cand nici nu canta nimeni nimic ...
Am citit undeva ca motivul pentru care canta este ca vede lumina noaptea si merge aproape, precis crede ca e ceva acolo, poate o alta cucuvea!!!
De obicei la pasari masculul canta ca sa atraga femelele. Cred ca si la cucuvele e le fel, cand are chef de gagici, cucuvaul trage cate o serenada. :)
Eu cred ca este o zi norocoasa.Mai demult tot intr-o marti 13 am luat local 2 la regionala la concursul facut de Enel.Este o zi super.; P ; )
Eu cred ca este o zi cu adevarat norocoasa.Mai demult tot intr-o marti 13 am luat local 2 la regionala la concursul furnizat de Enel.
Scuze autocorectorul!