Despre sensul vieții

nicksson a scris:

Deci, citii 7 pagini mari şi late despre rostu vieţii şi tot nu pricepui nimic.

Asta-i rostu` vietii, Mitica.

Allexandrra a scris:

Asta-i rostu` vietii, Mitica.

Stimată Allexandra, în primu rând mă cheamă Nae, şi în nici un rând Mitică. Probabil mă confundaţi cu altcineva. Şi dacă dv. nu puteţi citi clar un nume atât de scurt ca "Nae", atunci ce să mă mai mir că pentru dv. rostu vieţii este să nu pricepeţi nimic, aşa cum afirmaţi cu litere groase, deşi nu sunt chior. Eu v-am spus că la mine gândul cu rostu vieţii e un lucru serios, aşa că vă rog să vă abţineţi de la confundări neserioase. Decât să nu răspundeţi constructiv la nedumeririle omului, fie el şi tractorist, mai bine nu spuneţi nimic, vorba aceea: dacă tăceai, filozoafă rămâneai". O să-l întreb pe domnu inginer Iulică, el ştie multe limbi, cum vine asta pe engleză, poate pricepeţi mai bine.

Permiteţi-mi să nu vă iau răspunsul în seamă,

Cu stimă,

Nae tractoristu

Draga Nae, multumesc pentru ca stii sa scrii.

In alta ordine de idei, sper sa nu  fii vreun duplicat, c-as fi dezamagita.

Te-as intreba ce etate ai, de te framanta intrebarea asta, pt ca de la un anumit numar incolo, unii se multumesc sa  traiasca cum stiu ei mai interesant si nu-si mai bat capul cu de-astea. Dar nu te intreb.

In umila mea patratica, de la inaltimea senectutii, am ajuns sa cred ca fiecare anotimp al vietii (e?) are rostul lui. Rostul copilului e sa creasca si sa invete de la aia mari, rostul tanarului e sa isi faca un rost, rostul omului mare e sa inceapa sa-si faca griji pentru pensie, rostul varstnicului e sa puna banu' la saltea, ca sa fie sigur ca o sa fie ingropat cum se cuvine, desi nu am inteles niciodata asta, ce mai conteaza cum te ingroapa, daca esti deja un cadavru in stare incipienta de putrefactie.

Glumesc, nu stiu raspunsul la intrebarea ta, dar voiam sa ma bag in seama.

nicksson a scris:

Stimată Allexandra, în primu rând mă cheamă Nae, şi în nici un rând Mitică. Probabil mă confundaţi cu altcineva. Şi dacă dv. nu puteţi citi clar un nume atât de scurt ca "Nae", atunci ce să mă mai mir că pentru dv. rostu vieţii este să nu pricepeţi nimic, aşa cum afirmaţi cu litere groase, deşi nu sunt chior. 

Stimate Nae, imi cer scuze pentru confuzie si pentru exprimarea greoaie. Am vrut sa spun ca rostul vietii nu se afla in carti, ci in lume, viata, oameni.

Amarena a scris:

Draga Nae, multumesc pentru ca stii sa scrii ... sper sa nu  fii vreun duplicat, c-as fi dezamagita.

Te-as intreba ce etate ai, de te framanta intrebarea asta ... Dar nu te intreb.

... de la inaltimea senectutii, am ajuns sa cred ca fiecare anotimp al vietii (e?) are rostul lui... ce mai conteaza cum te ingroapa? ... voiam sa ma bag in seama.

Dragă Amarena, reuşişi să te bagi în seamă, dar cu Nae asta nu e greu, că în inima lui sunt multe locuri neocupate, care pot fi ocupate uşor şi păstrate greu. Te rog să nu-mi mulţumeşti că ştiu să scriu, fiindcă dacă eu însumi nu sunt mulţumit cum scriu, cum să accept laude pe care le simt deasupra mea?! Şi te asigur că nu sunt duplicat, ba nici fraţi nu am. Deşi nu mă întrebi de vârstă, o să-ţi satisfac această firească curiozitate femeiască: sunt între două vârste. Dar uite că întrebările serioase nu prea au legătură cu vârsta. Când aveam numai 17 ani şi stăteam la mama acasă, m-am trezit într-o dimineaţă privindu-mi picioarele care atârnau goale pe marginea patului. Şi cum le priveam, mi-erau dragi, dar mă muncea gândul că mândreţea asta de picioare, cu glezna subţire ca de balerină şi coapse sănătoase, muşchiuloase, savuroase, ca de biciclist campion, vor ajunge mâncare pentru viermi. Şi nu contează când, finalul e inevitabil, toţi ajungem în gura viermilor. Văru meu Puiu, când i-am povestit ce mă munceşte mi-a spus că ăsta nu e mare bai, că am picioare păroase şi cam osoase, dar mai mare baiu e că şi picioarele bune de frământat ale fetelor ajung tot acolo...

Îmi pare rău că eşti la vârsta senectuţii, înseamnă că nu mai ai mult mălai de mâncat, ceea ce este foarte regretabil (doar dacă nu l-ai mâncat cu folos pe cel de până acum). Nu te amărî, că nici eu nu ştiu cât mălai mai am de mâncat...

Poate m-aş mulţumi şi eu doar să trăiesc, dar asta-i altă problemă: ce înseamnă a trăi? L-am întrebat şi pe popa Ioasaf, tot de la noi din sat, care a zis că a trăi înseamnă să-nduri tot ce ţi-e scris...

Cât priveşte mortu-n groapă, vezi bine că nu pentru mort contează, ci pentru cei care rămân după el. Cine ar vrea să-şi arunce mama la gunoi, ca pe o halcă de carne de vacă, când ea l-a crescut (a crescut-o), i-a stat la căpătâi când era bolnav(ă), i-a arătat cum să ţină linguriţa-n mână şi cum să aprindă candela de la icoană?

Dragă Amarena, nu ştiu de ce, dar conversând aici cu tine mă întristai şi mai dihai. Parcă-mi scapă acum mai multe rosturi, nu doar al vieţii... Mai bine mai dau pisicii nişte lapte, că iar îmi dă târcoale. Azi nu ies din casă, că plouă afară. Pisica mea tărcată nu are nume, o chem aşa: pis, pis. Şi cel mai adesea vine când o chem. Vara stă la soare, pe prispa casei, dar acum stă pe sobă şi uneori toarce. De ce o fi torcând când nici nu mă uit la ea? Poate visează şoareci graşi...

Ce-o mai fi şi cu rostul ăsta al vieţii pe care fiecare-l vede altminteri?... Mă mai gândesc, poate mai vine cineva cu o părere...

Cu stimă,

Nae tractoristu

Allexandrra a scris:

Stimate Nae, ...Am vrut sa spun ca rostul vietii nu se afla in carti, ci in lume, viata, oameni.

Acum, după ce mă înţâfnai din cauza dumitale, să cad la dialog fără mofturi, ca nişte prieteni vechi? Greu, greu, stimată Allexandrra, dar măcar pot spune că Nae se străduieşte.

Aş avea totuşi rugămintea să nu mai minimalizaţi cărţile, şi uite de ce. Ani de zile scriam în fiecare zi într-un carneţel ce am mai făcut peste zi. Nu era chiar o carte, dar era în el o parte din viaţa mea anostă de tractorist, ale cărui bucurii sunt simple, ca raza de soare care cade pieziş pe volanul tractorului în timp ce ar pe luncă... Şi în agenda aceea n-aş fi scris tocmai lucruri importante, ca răspunsul la întrebarea cu rostu vieţii, dacă aş fi găsit răspunsul? Dar oare altcineva, un scriitor, un gânditor deştept, care şi-a ars viaţa cercetând astfel de răspunsuri, nu le-ar scrie oare şi el în cărţile sale? Vezi că noi trăim doar o viaţă, chiar dacă nu prea ştim ce-nseamnă a trăi (vezi mai sus ce-a zis popa Ioasaf din satul meu), dar în cărţi sunt mai multe vieţi şi mai multe gânduri decât am putea trăi şi gândi vreodată... Mă rog, nu toate cărţile merită citite, dar mie are cine să-mi dea sfaturi, că-l am pe domnu inginer Iulică, ba şi pe popa Ioasaf, care citeşte multe.

Lumea, oamenii: îi cunoşti numai cât te duce mintea să-i înţelegi, dar poţi şti singur cât te duce mintea? De exemplu, eu unul sunt foarte îngăduitor cu mine, uneori mă cred cel mai deştept tractorist din lume, dar evident că nu poate fi adevărat, că dacă ar fi aşa atunci nu m-aş crede atât de deştept. Înţelegeţi?

Ei, dar să nu mai bat apa-n piuă, că or mai avea şi alţii ceva de zis...

Cu stimă,

Nae tractoristu

nicksson a scris:

Stimaţi forumişti, am o fire păcătoasă, nu ştiu de ce,..  

Şi citii eu din zori până hăt târziu, dar tot nu găsii ce caut. Unde mai pui că aici la dvs. italianu Michelangelo şi grecu Socrate vorbesc englezăşte, din care limbă eu nu cunosc decât vreo două boabe.

Deci, citii 7 pagini mari şi late despre rostu vieţii şi tot nu pricepui nimic.

Se vede treaba că nutrești un oareșce dispreț pentru cei din arealul ăsta forumistic, din moment ce afirmi că aici, la noi, Michelangelo și Socrate vorbesc englezește. Poate că o fi îndreptățită atitudinea ta, nu știu, dar ai putea da exemple prin care să-ți susții afirmația, adică din care să reiasă clar că, la noi, Socrate vorbește englezește? 

Dacă ai citit șapte pagini, probabil că ai înțeles că din capul locului se propunea o dezbatere pe această temă. Nimeni nu și-a asumat rolul de cunoscător. Așa că, dincolo de ironii, ești liber să-ți exprimi o opinie în acest sens.

Să ne înțelegem...scrii beton și apreciez asta. Dacă noi nu am reușit până acum să intrăm în subiect, m-aș bucura ca tu să dai o mână de ajutor. 

blackbeard a scris:

... Marele Michelangelo odata a spus urmatoarele:"If people knew how hard I had to work to get my mastery it wouldn't seem so wonderful at all."Si acel om evident a avut un sens si o tinta de urmat in viata lui.

MeerKat a scris:

Scopul vietii ar mai putea fi ... gandind ca Socrate ca "o viata neexaminata nu merita traita/ an unexamined life is not worth living".

Vriies a scris:

Se vede treaba că nutrești un oareșce dispreț pentru cei din arealul ăsta forumistic, din moment ce afirmi că aici, la noi, Michelangelo și Socrate vorbesc englezește. Poate că o fi îndreptățită atitudinea ta, nu știu, dar ai putea da exemple prin care să-ți susții afirmația, adică din care să reiasă clar că, la noi, Socrate vorbește englezește? 

Stimat domn/Stimată doamnă Vriies (că după nume nu-mi dau seama ce purtaţi, coc sau perciuni), deşi mă tutuiţi din prima, de parcă am fi mâncat împreună slănină cu ceapă pe aripa din faţă a tractorului meu, eu nu vă port pică şi uitaţi mai sus pildele pe care le-aţi cerut. Şi nu, eu nu nutresc nimic, deocamdată, cu atât mai puţin dispreţ, pentru cei din arealul amintit, deşi eu nu vă consider animale (arealu e o zona ocupată de plante sau animale), ci oameni vrednici. De altfel, eu am mare stimă pentru popa Ioasaf, din satul nostru, ca şi pentru domnu inigner agronom Iulică, şeful meu. Popa Ioasaf mi se pare mai înţelept, dar şi domnu inginer Iulică e tare învăţat. De exemplu, iată ce mi-a spus popa Ioasaf când l-am întrebat care este suprema înţelepciune: - Nae, cea mai mare înţelepciune este să iei oamenii aşa cum sunt, să nu încerci să-i schimbi ci să-i înţelegi. Da să nu crezi că e uşor, că uită-te la mine, am barba albă de cânt tot încerc, şi tot nu pot să-i înţeleg pe toţi"... Aşadar, voi privi şi eu la dv. cum zicea popa Ioasaf şi nu mă aştept să faceţi la fel, că ştiu că e tare greu...

Chatul e putin mai incolo. Eu nu inteleg o chestie: cand cineva nu e interesat e un subiect, de ce-si mai bate capul cu el?

Vriies, eu astept continuarea.

nicksson a scris:

"Nae, bă băiete, cum să fie mă, numa un rost?! Nu e unu, ci mai multe! Fii atent, e ca pe raftu cu borcane din cămară: pe raftu de jos sunt rosturile de bază: foamea, setea, căldura, Mărioara. Mai sus, treaptă de treaptă, sunt altele: fântână-n curte, baie-n casă, şcoala, tractoru, televizor, internet, şi tot aşa. Da' de ce te urci mai sus, d-aia dai de mai multe rosturi, până ce odată se îngustează raftu şi mai rămân numa câteva, dar alea sunt cel mai greu de văzut când eşti jos. Şi peste toate o fi un rost mai mare, dar pe-ăla nu-l ştie nimeni, decât Dumnezeu. Şi de unde să iei scară să te uiţi în vârfu raftului?!"

Scrii excelent! (chiar am crezut ca esti un taran macinat de "probleme existentiale", dar acum nu mai cred :) )

nicksson a scris:

Stimat domn/Stimată doamnă Vriies  m barba albă de cânt tot încerc, şi tot nu pot să-i înţeleg pe toţi"... Aşadar, voi privi şi eu la dv. cum zicea popa Ioasaf şi nu mă aştept să faceţi la fel, că ştiu că e tare greu...

Cu stimă,

Nae tractoristu, singur cu pisica de pe sobă

Faptul că MeerKat a spus, foarte frumos, într-o postare anterioară că ”Scopul vietii ar mai putea fi ... gandind ca Socrate ca « o viata neexaminata nu merita traita/ an unexamined life is not worth living»", nici pe departe nu înseamnă că ar putea fi trasă concluzia că aici, la noi, Socrate vorbește englezește, așa cum în mod tendențios ai afirmat tu. În această postare ea nu a făcut decât să spună că propoziția „o viață neexaminată nu merită trăită” se traduce prin „an examined life is not worth living”.

Așa că degeaba încerci să te ascunzi în spatele „stimei” cu care îți închei postările. N-am văzut din partea ta nici nici măcar o minimă intenție de a veni colea cu ceva completări, în afară de ironii și dispreț total.