Aplatizarea sentimentala

tadayo a scris:

Nu e fain sa mergi pe munte fara harta, poti sa mori foarte usor.

Muntele nu iarta, nu e cu floricele si fluturasi.

Te-ai ratacit, ai cazut intr-o rapa, te-ai accidentat, esti singur si nu ai ajutor.

Se vede aici ca nu socializezi, daca invatai sa mergi pe munte cu grupuri de la cluburi montane sau cu alpinisti sau trekkeri n-ai fi zis asa ceva.

Sau poate vrei sa mori in inconstientul tau.

Umblu pe munte de cand aveam 3-4 ani ... cunosc cam toti muntii din zona carpatilor meridionali si banateni ... nu m-am ratacit niciodata ... am un simt al orientarii in spatiu extraordinar: singurele situatii cand nu reusesc sa "descopar" nordul este cand ma aflu in statiile de metrou, sau uneori cand aterizez dupa un zbor lung intr-un aeroport !

Athmy a scris:

Cum n-are harta daca o copiaza? astfel o invata.

Eu obisnuiam sa copiez carti

Aberezi.

Pe munte te-ai abatut de la cararea marcata si sansele de a crapa cresc simtitor.

Una e sa copiezi carti, caci asta nu-ti pune viata in pericol, si alta e sa pleci pe munte fara harta.

Nu mai vorbi fara sa gandesti.

XGeorge a scris:

Umblu pe munte de cand aveam 3-4 ani ... cunosc cam toti muntii din zona carpatilor meridionali si banateni ... nu m-am ratacit niciodata ... am un simt al orientarii in spatiu extraordinar: singurele situatii cand nu reusesc sa "descopar" nordul este cand ma aflu in statiile de metrou, sau uneori cand aterizez dupa un zbor lung intr-un aeroport !

Te-ai gandit ca putini oameni pot face asta? Si tu te tot iti doresti sa fii o oaie oarecare. :)

XGeorge a scris:

. am un simt al orientarii in spatiu extraordinar: singurele situatii cand nu reusesc sa "descopar" nordul este cand ma aflu in statiile de metrou, sau uneori cand aterizez dupa un zbor lung intr-un aeroport !

Fenomenal !! Si irelevant.

XGeorge a scris:

Umblu pe munte de cand aveam 3-4 ani .

Probabil te cara tatal tau in spate la varsta aia, ori ajungeati cu masina in varful muntelui.

Pe la cluburi montane ai fost? Am intalnit pe-acolo multe schizoide dragute, interesate de un partener de trekking.

Eu n-am deloc simtul orientarii. Odata m-am ratacit in propriul oras, care are vreo 100 mii locuitori. Nu mai zic de alte patanii, care sunt cam zilnice din cauza asta. Dar perseverez.

Fiero a scris:

Sa-i ceri unui om care niciodata n-a primit ceva sa daruiasca e chiar intruchiparea egoismului. 

Sclavii cer asa ceva.

Ei si persoanele care vor sa fii si tu supus... ca ei... sau supus lor, in functie de situatie.

Ce te face supus ? Frica... frica de a nu te integra, frica de moarte... in general frica.

Dar a cam trecut vremea fricii pe planeta asta ;)

Athmy a scris:

 Dar perseverez.

Adica vrei sa te ratacesti intr-un oras cu 50k locuitori?

tadayo a scris:

Aberezi.

Pe munte te-ai abatut de la cararea marcata si sansele de a crapa cresc simtitor.

Una e sa copiezi carti, caci asta nu-ti pune viata in pericol, si alta e sa pleci pe munte fara harta.

Nu mai vorbi fara sa gandesti.

Exact, copiind hartile le invat foarte bine. In general am in minte harta cand urc pe munte.

tadayo a scris:

Aberezi.

Pe munte te-ai abatut de la cararea marcata si sansele de a crapa cresc simtitor.

Una e sa copiezi carti, caci asta nu-ti pune viata in pericol, si alta e sa pleci pe munte fara harta.

Nu mai vorbi fara sa gandesti.

Tu de unde stii ?