Melancolia

mamungkukumpurangkuntjuny a scris:

Mai poti lua calciu si magneziu, ajuta mult creierul sa functioneze la parametrii optimi.

Stresul duce la epuizarea resurselor de calciu, asa ca ne putem trezi repede fara calciul atat de necesar creierului.

Poti face analize si sa verifici daca nu cumva iti lipsesc vitamine.

Recomand ca pentru toate astea sa colaborezi cu medicul tau curant, sau sa te trimita la un neurolog la curent cu ultimele descoperiri.

Sunt de acord cu tine, abia dupa ce va elimina posibilitatea existentei unor probleme fiziologice, va putea trece la intorspectie. Foarte bine ca nu-i de acord sa apeleze la psiholog. Cred ca meditatia ar fi benefica. Pentru oricine e benefica, de altfel.

Si uite asa ne ciocnim de intrebarea initiala a threadului - suflet sau psihic? Unde-s radacinile. Ca psihic te poti echilibra cu substantele lui Tadayo, dar sufleteste nu.

Blues a scris:

1. Fac foarte multe lucruri, chiar cu placere. Sportul il practic cu pasiune si ma face mereu fericita, si este doar unul dintre lucrurile pe care le fac. Ma refeream ca nu exista nimic nou care sa-mi atraga atentia, sa spun wooow, asta chiar vreau sa fac.

Vezi ce vrei si nu ai.

Daca e ceva ce nu poti avea, inlocuieste cu altceva.

Oamenii daca nu mai vor nimic incep sa moara.

eu chiar nu inteleg de ce se pune problema asa.

ca si cum ceva nu este in regula cu tine, pentru ca esti melancolic.

poate ca ceva nu este in regula cu tine, cand nu esti melancolic.

firile analitice tind sa fie melancolice si nu vad nimic rau in asta. e o consecinta fireasca a modului de a privi viata.

eu cred ca problema apare atunci cand te intrebi daca ceva este in neregula cu tine. nu neaparat melancolia in sine este o problema.

stupid_me a scris:

eu cred ca problema apare atunci cand te intrebi daca ceva este in neregula cu tine. nu neaparat melancolia in sine este o problema.

Subscriu.

stupid_me a scris:

ca si cum ceva nu este in regula cu tine, pentru ca esti melancolic.

Ceva este in neregula insa nu neaparat cu tine, si in niciun caz la modul general.

Melancolia este normala in masura in care orice anomalie este normala, de asteptat.  E o abatere de la normalitate, o stare nedorita, neplacuta. Asa, daca o ardem poetic e frumos, dar de trait e mai greu.

Athmy a scris:

cele 3 puncte pot rezolva probleme existentiale? ma indoiesc..

Incercam sa spun ca poate ca nu e o problema reala (poate e preluata prin interactiunea cu persoane triste/depresive si prin oboseala). O percepi ca fiind problema ta, dar nu e (era o idee de a iesi din stare ca apoi sa poti analiza problema reala)

Nu o ard poetic.

Dar stii ca nu poti fi poet fara a fi melancolic, nu?

An'way, una e melancolia si alta e depresia sau angoasa sau tristetea.

Dorul e tot melancolie, ce e rau a lasa dorul sa traiasca alaturi de tine? E tot o parte din tine, care mai degraba uitata sau renegata iti poate face mai mult rau.

Eu cred ca daca mai multi oameni ar fi mai melancolici, ar fi mai putin rau pe lume. Am tine cont mai mult de consecintele alegerilor noastre asupra noastra si a celor din jur.

Nu cred ca poti fi reflexiv fara a fi in acelasi timp si melancolic.

Ce e rau in a fi reflexiv?

Oboseala si presiunile multe. Nu ai timp sa dormi si esti presat sau te simti presat sa faci ceva, sa te duci undeva, sa ai ceva si tot asa.

Merge sa te inchizi si sa iei pauza, sa-ti cureti si sa-ti aranjezi unde stai si sa te retragi un pic de pe scena sociala.

mamungkukumpurangkuntjuny a scris:

Daca mananci sau scrii cu mana stanga, obligi creierul sa vada totul nou, ca si cum ar fi un creier de bebe ce invata sa descopere lumea. 

Un alt exercitiu, folosit in teatru, este sa spui lucrurilor altfel. Timp de 10 minute spui scaunului iarba, peretelui damigeana, valizei fotografie, si tot asa. Are un efect foarte puternic.