Victima viol - ajutor!

stupid_me a scris:

Adica tu ai impresia ca la specialist ajung persoanele traumatizate singure?

Cat la suta din cazuri?

Uite ce scrie in blog:

Nu doresc nimănui, nici celui mai mare duşman(nu că aş avea) să treacă prin ce-am trecut eu. Şi mai ales de una singură. Am avut unele momente când am fost ghidată sau impinsă de la spate, dar acele clipe au fost puţine din păcate.

Si daca sa zicem, nu esti. Adica, ai nevoie de tratament ca sa fii ok din punct de vedere fizic, ce vei face?

Vei amana momentul de a cere ajutor pana te vei vindeca complet fizic?

A nu fi singura nu inseamna sa fii cu oricine, doar sa fii. Prezenta unor persoane nu ajuta, poate fi chiar parinte. Eu nu am afirmat sa mearga prin tot acest proces singura. Am afirmat ca nu e sigur ca parintii vor fi cei mai potriviti, depinde de situatie, si ea a confirmat ca are retineri. Atunci ce tot vrei sa mai demonstrezi?

stupid_me a scris:

Dix, cu persiflarile nu am nimic in comun. Daca vrei sa discuti pe baza de argumente bine, daca nu - sa fii tu sanatos.

eu tot ce am spus cred ca am argumentat, doar tie ti se par idei subiective.

Dix a scris:

A nu fi singura nu inseamna sa fii cu oricine, doar sa fii. Prezenta unor persoane nu ajuta, poate fi chiar parinte. Eu nu am afirmat sa mearga prin tot acest proces singura. Am afirmat ca nu e sigur ca parintii vor fi cei mai potriviti, depinde de situatie, si ea a confirmat ca are retineri. Atunci ce tot vrei sa mai demonstrezi?

Am spus deja ce aveam de spus.

I-am explicat si ei ca ar fi indicat sa nu mai fie nevoita sa se ascunda de parinti si sa gaseasca diverse preetxte prin care sa isi explice STAREA VIZIBIL AFECTATA fata de acestia. Ma gandesc ca daca parintilor nu i-ar pasa de ea, nu ar intreba-o de ce a slabit si de ce nu e bine. Si chiar daca acestia ar gandi eronat problema, specialistul ii poate EDUCA in aceasta privinta si e chiar indicat sa o faca, pentru ca fata sa nu mai adauge in spatele ei si EFORTUL de a se simti vinovata ca isi minte parintii sau ca i-a facut de rusine cu ceva. Tu chiar crezi sincer ca asta nu o afecteaza?

eOricum, daca nu poate sa o faca, nu o face. Important, mai presus de toate, este sa mearga la psiholog.

De fapt, cel mai important e sa mearga inainte, solutiile le va gasi treptat. Important e sa lupte si sa caute vindecare.

Nu am ce demonstra fata de nimeni, stai linistit. Ce treaba am eu cu ce parere ai tu despre ce incerc eu sa fac aici? Nu ma cunoasti deloc, dar ma judeci.

Cum am spus, sa fii tu sanatos.

relax ppl! it's not about U!

d'aia medicii se sfatuiesc intr-o alta camera, ca sa se evite punerea pacientului in situatii confuze.

Ampera a scris:

relax ppl! it's not about U!

d'aia medicii se sfatuiesc intr-o alta camera, ca sa se evite punerea pacientului in situatii comfuze.

Ai dreptate.

golden02 a scris:

Reticenta si teama mea fata de parinti are un substrat mai vechi. Eu m.am nascut si am crescut la tara, dupa care am plecat la liceu si facultate.

Eu stiu cel mai bine ce inseamna mentalitatea oamenilor din mediul in care traiesc, de la "ce o sa zica x si y" daca faci ceva necugetat, pana la etichete si catalogari nedrepte.

Nu vreau sa condamn oamenii, n.am niciun drept, nu sunt mai presus de nimeni, ci poate chiar mai jos. Problema e acum cu mine si trebuie cat mai curand sa imi iau inima in dinti..

Offff! De gura lumii sa nu-ti pese nici cat negru sub unghie. Am o cunostinta care are doi copii gemeni, baiat si fata. Pe cand avea doar 12 ani (acum are 14) fata fost violata de un nemernic de 24. Mama copiilor nu e casatorita, isi creste copiii singura, iar de un an si ceva a ramas fara serviciu. A apelat la ajutorul meu pt. a obtine niste alimente gratuit, iar eu n-am reusit sa o ajut, legea nu ii permitea sa beneficieze de alimentele alea, intrucat avea somaj, insa am reusit sa-i obtin gratuit mancare gatita, care urma sa ii fie livrata in fiecare zi acasa. Mancarea venea din partea unei fundatii care se ocupa doar de batrani, insa cu ajutorul unei colege de serviciu, care datorita functiei si naturii profesiei avea o gramada de cunostinte, am obtinut acceptul fundatiei respective si in cazul ei. Am fost tare bucuroasa ca i-am putu fi de folos cu ceva, insa ea nici nu a vrut sa auda, preferand mai bine sa faca foamea. Nu am inteles de ce ma refuza si am tot insistat sa imi spuna motivul. In cele din urma, dupa intelungi insistente, mi l-a spus: fata ei fusese violata si vecinii deja radeau de ea. Si nu voia sa le dea inca un prilej de ras vecinilor, care s-ar fi amuzat de faptul ca ei primesc de mancare ca niste sarantoci. Toate astea s-au intamplat intr-unul din marile orase ale Romaniei, nu la tara.

Eu cred ca as fi tarnofit pe jos cu toti cei care ar fi indraznit macar sa zica ceva rau de copilul meu, insa ea a considerat ca ce i s-a intamplat a fost rusinos si i-a pasat mai mult de gura vecinilor, decat de faptul ca nu va avea ce sa puna pe masa copiilor. Trist!

Nu cred ca isi condamna fata ca a fost violata, ci mai degraba incerca sa o protejeze de prejudecata vecinilor. Nu spun ca a procedat corect, dar cand patesti asa ceva, e bine sa impartasesti strict cu cei care te iubesc, evenimentul. Nu ar trebui sa refuze mancare, dar uneori e foarte greu de judecat o persoana pusa in asemenea situatie. E singura, neajutorata si incearca sa isi protejeze copiii cum crede ea mai bine.

Poate ca daca ai vizita-o de cateva ori si ai vorbi si cu ea si cu ai ei copii, va ajunge la concluzia ca a accepta acest ajutor va fi mai degraba de bun augur pentru copiii ei, indiferent de gura lumii si stigmatizarea copiiilor ei in societatea imediat apropiata (vecinii).

Nu poti schimba mentalitati, decat prezentand si impartasind de aproape - perspective personale.

Nu a condamnat-o din gura, ci prin atitudine. N-as vrea sa mai vorbesc despre femeia respectiva, ceea ce am vrut sa fac inteles este ca atunci cand consideri drept rusinoasa o intamplare traita de o persoana, pt. producerea careia ea nu este vinovata, asta se intampla, condamni. Victimelor violului nu trebuie sub nicio nicio forma sa li se dea de inteles ca ceea ce au patit este rusinos, pt. ca inevitabil le este trezit sentimentul de vina.

E teribil ce a putut sa faca nemernicul ala, sper sa il prinda politia.

Asa cum au spus si ceilalti, tu nu ai nicio vina. Cu ce ai putea fi vinovata, ca ai iesit din casa? Indiferent de ora.

De asemenea recomand si eu un psiholog, sa discuti cu parintii tai, oricare va fi reactia lor, pe tine nu trebuie sa te deranjeze, si poate, daca ai nevoie sa te simti mai in siguranta si ai posibilitati, poti urma niste cursuri de autoaparare.

Persoanele care au parte de astfel de evenimente traumatizante au nevoie sa se simta cat mai in siguranta.