Început de Anysya29, Vin 25 iul 2014 · 329 răspunsuri · 10.587 vizualizări
Anysya29 a scris:Da barbati care de mai de care cu fel si fel de mofturi .Sincer m-am saturat sa am rabadarea de a-i aduce pe drumul cel bun.Si cand ii aduc pleaca la alta ....
Da cum dai tu numa de astia care trebuie "adusi pe drumul cel bun" ? 
Editat Vin 1 aug 2014 02:54
Naeema 
True Blood <3
Anysya29 a scris:un joc din care nu mai pot iesi din cauza sentimentelor.
Ba poti, dar e asa tentant sa stai sa te uiti la tine cum suferi si cum nu ti se pretuieste iubirea.
Niste sentimente pe care le irosesti pe cine nu trebuie.
Eu nu va inteleg, ca sa folosesc o sintagma des uzitata. Daca vezi ca esti panarama in fata lui, ce dracu' mai stai? Nu ti-e mila de tine? N-ai altceva mai bun de facut?
N-am citit tot topicul, dar cred ca am inteles in mare despre ce-i vorba. Chiar crezi ca se va crapa un hau care te va inghiti daca te desparti de el?
Anysya29 a scris:Da barbati care de mai de care cu fel si fel de mofturi .Sincer m-am saturat sa am rabadarea de a-i aduce pe drumul cel bun.Si cand ii aduc pleaca la alta ....
Hihih, da' cine te-a investit cu rolul asta de binefacator universal? Tie ti-ar conveni sa vrea sa te aduca toti pe drumul cel bun?
Daca tot te-ai saturat, nu ii mai forta sa mearga pe unde crezi tu ca e drumul bun. De unde stii tu ce-i mai bine pt ei? Au venit ei la tine cu pretentii de-astea?
C'mon.. cresti un pic si deschide ochii.
De ce te uiti la mine cu ochii astia goi
Si incerci sa-mi spui ca tot ce fac e prost
Ca ar trebui sa-mi schimb
Viata mea de nimic in ceva mai bun...
De ce ma vrei cum nu ma poti avea
De ce ma-nveti tu care-i drumul bun
De ce crezi tu ca ma ratez si tu ma scapi
De ce pe jos nu poa' sa fie scrum...?
Anysya29 a scris:Am tot citit postarile voastre pe aici si am dedus ca eu sunt vai de capul meu.Intr-adevar poate am gresit de cum am tratat problema ,dar e f greu sa tratezi asemenea pb atunci cand intervin sentimentele.Am apelat la un forum de acest gen pt a mai schimba idei ,pt a imi mai uita de supararea care ma apasa.Dar in rest de reprosuri si alte chestii la adresa mea nu am primit....Un lucru e sigur ,nu doresc nici dusmanilor mei sa treaca prin ce trec eu din punctul asta de vedere.Da poate nu e un capat de tara ,nu e o pb existentiala si tragica ,dar pt mine e ceva care ma afecteaza....si a ajuns sa doara f tare.La inceput da am crezut ca va fi o chestie de moment,ca nu va dura relatia aceasta si ca se va termina de la sine.....acum sincera sa fiu cred ca am intrat intr-un joc din care nu mai pot iesi din cauza sentimentelor.
Eu am spus ca nu pot empatiza cu tine. Nu pot pt. ca nu ma pot vedea deloc in situatia ta, la mine o relatie de orice fel trebuie sa functioneze pe principiul reciprocitatii: nu dai in gol (si daca dai trebuie sa si primesti inapoi), ai dreptul tu la ceva, am dreptul si eu s.a.m.d. Plus ca niciodata nu mi s-au parut grozavi barbatii care manipuleaza, exploateaza si profita, deoarece consider ca un om care face asta e o fiinta slaba, extrem de plictisitoare si de fada in realitate, care se foloseste de tertipuri pt. ca prin ceea ce e nu ar reusi sa castige nici macar simpatia cuiva, d-apoi sentimente mai profunde. Astfel de oameni sunt imaturi emotional. Da, nu empatizez, dar asta nu inseamna ca nu-s capabila sa observ ca suferi si sa realizez ca esti intr-o perioada f. sensibila, iar intepaturile si loviturile altora numai benefice nu-ti sunt. Se pare ca ai constientizat ca relatia, daca o pot numi asa, pe care o ai iti face rau, insa, din nefericire, realizez ca iti e greu sa te rupi, ca vointa de a face asta e ineficienta, intrucat efectul sentimentelor care au aparut in perioada in care ai stat langa omul respectiv e asemanator asemanator efectelor provocate de consumul de droguri (nu exagerez deloc cand spun asta si nu e o chestie inventata de mine, sunt destule studii care atesta ce-am spus), iti anihileaza vointa. Din cauza asta, e clar ca orice alegere ai face, nu vei fi scutita de suferinta. Nu trebuia sa te bagi intr-o asemenea legatura, asta e clar, dar cum faptul e consumat, cred ca singurul lucru care-ti mai ramane de facut este sa-ti aduni toate fortele si sa tai raul din radacina, sa te rupi de respectivul, sa nu mai traiesti cu speranta naiva ca intr-o zi se va intampla o minune si lucrurile vor evolua in directia dorita de tine. Daca as avea o parere buna despre psihologia care se practica la noi in tara, ti-as recomanda sa apelezi la psiholog, dar mi-e ca o sa cazi din lac in put si nu numai ca nu-ti vei rezolva problemele, dar te vei alege si cu unele noi. Apeleaza la ajutorul unor prieteni, mai bine, incearca sa te angrenezi in activitati care iti fac placere si care sa te ajute sa stai departe si fizic si cu gandul de tip. Si inca ceva: daca tii la binele tau, taie orice cale de acces catre tip, intre voi nu trebuie sa mai existe niciun fel de legatura.
Editat Vin 1 aug 2014 08:46
Mr.Pervy McPervert a scris:Mie mi s-a luat de disperate care se cred smart, care desi au absolut toate indiciile sau in unele cazuri li se spune direct, ele au impresia ca-s destepte si il fac pe ala sa oficializeze o "relatie"
Apoi vin si vomita aceleasi texte cu barbatii e porci si plini de mofturi, zici ca atunci cand faceai sex cu el te sacrificai, ti se bateau cuie in palma,
Revin la explicatia pe care am gasit-o anterior - initial a vrut sa aiba un aranjament de genul celui dorit de el (cum a spus si ea de altfel), pe parcurs dandu-si seama ca se implica in mod compulsiv, pentru ca asta e instinctul majoritatii femeilor, oricat ar vrea ele sa creada ca sunt echipate psihic si emotional sa trateze sexul cum il trateaza barbatii.
Compromisurile care se fac astazi sunt unele de conjunctura, pentru ca auzim pe toate drumurile ca e acceptabil, ca se poate trai si asa. O persoana care s-a format auzind asemenea lucruri (ca e in regula) poate cadea initial in capcana de a crede ca i se potriveste non-relatia. E atata confuzie astazi cu privire la ce inseamna un cuplu/ o prietenie de genul asta, ce posibilitati sunt, cum pot evolua lucrurile.
Barbatii, din cate inteleg, gasesc sistemul asta al ''orice merge'' potrivit cu dorinta lor de a fenta ideea de monogamie (o perioada, din cand in cand, toata viata, dupa cum vrea fiecare; a nu se intelege ca ii blamez pentru asta, daca asa sunt ei lasati de natura). Femeile se complac mai ales din cauza ideilor asimilate din mediu (indraznesc sa presupun ca acum 100 de ani nu existau atatea situatii in care confuzia sa domneasca; fireste ca erau alte dezavantaje, fiecare perioada cu chichitele ei.).
La ora asta nu se mai stie cum e ... hai sa nu zic normal, ca e o notiune spalacita deja, hai sa zic sanatos sa fie lucrurile.
Exista N-spe variante, nu mai e cu ''da'' sau ''nu'', e cu jumatate de da, poate ca da, poate candva, hai sa ne vedem si cu altii, hai sa facem doar sex etc etc. Mii de variante, fiecare si-o croieste pe a lui. Unii merg pe varianta ''azi ca el, maine ca mine''; nu spun ca ar iesi ceva bun de acolo, ci doar ca nu e cazul sa le dea cineva cu piatra in cap, cand oricum se pare ca nu mai exista reguli.
Fiero a scris:Eu am spus ca nu pot empatiza cu tine. Nu pot pt. ca nu ma pot vedea deloc in situatia ta, la mine o relatie de orice fel trebuie sa functioneze pe principiul reciprocitatii: nu dai in gol (si daca dai trebuie sa si primesti inapoi), ai dreptul tu la ceva, am dreptul si eu s.a.m.d. Plus ca niciodata nu mi s-au parut grozavi barbatii care manipuleaza, exploateaza si profita, deoarece consider ca un om care face asta e o fiinta slaba, extrem de plictisitoare si de fada in realitate, care se foloseste de tertipuri pt. ca prin ceea ce e nu ar reusi sa castige nici macar simpatia cuiva, d-apoi sentimente mai profunde. Astfel de oameni sunt imaturi emotional. Da, nu empatizez, dar asta nu inseamna ca nu-s capabila sa observ ca suferi si sa realizez ca esti intr-o perioada f. sensibila, iar intepaturile si loviturile altora numai benefice nu-ti sunt. Se pare ca ai constientizat ca relatia, daca o pot numi asa, pe care o ai iti face rau, insa, din nefericire, realizez ca iti e greu sa te rupi, ca vointa de a face asta e ineficienta, intrucat efectul sentimentelor care au aparut in perioada in care ai stat langa omul respectiv e asemanator asemanator efectelor provocate de consumul de droguri (nu exagerez deloc cand spun asta si nu e o chestie inventata de mine, sunt destule studii care atesta ce-am spus), iti anihileaza vointa. Din cauza asta, e clar ca orice alegere ai face, nu vei fi scutita de suferinta. Nu trebuia sa te bagi intr-o asemenea legatura, asta e clar, dar cum faptul e consumat, cred ca singurul lucru care-ti mai ramane de facut este sa-ti aduni toate fortele si sa tai raul din radacina, sa te rupi de respectivul, sa nu mai traiesti cu speranta naiva ca intr-o zi se va intampla o minune si lucrurile vor evolua in directia dorita de tine. Daca as avea o parere buna despre psihologia care se practica la noi in tara, ti-as recomanda sa apelezi la psiholog, dar mi-e ca o sa cazi din lac in put si nu numai ca nu-ti vei rezolva problemele, dar te vei alege si cu unele noi. Apeleaza la ajutorul unor prieteni, mai bine, incearca sa te angrenezi in activitati care iti fac placere si care sa te ajute sa stai departe si fizic si cu gandul de tip. Si inca ceva: daca tii la binele tau, taie orice cale de acces catre tip, intre voi nu trebuie sa mai existe niciun fel de legatura.
E o despartire de un tip de care ea nu crede ca este facuta ce atata psiholog... Chestiile astea le rezolvi tu cu tine si depinde de situtatie tu cu celalalt. Poti povesti prietenilor , psihologului etc etc poti sa te simti chiar si inteles/inteleasa dar in final tot te simti de cacao , timpul le vindeca pe toate in chestiile de genu' sau cel putin asa am observat ( pt mine , cunostinte) ; poate sunt si altii...
Davi_ a scris:Oamenii nu se schimba. In rest, ai dreptate.
Ba se schimba Davi...uniii ...dar in conditiile spuse de mine...numai ca asa cum stim nu exista iubire vesnica si deci exista riscul de recidiva:)
Amarena a scris:
Bine zis cu tot cu versuri:)
Editat Vin 1 aug 2014 12:08
Amuneth a scris:E o despartire de un tip de care ea nu crede ca este facuta ce atata psiholog... Chestiile astea le rezolvi tu cu tine si depinde de situtatie tu cu celalalt. Poti povesti prietenilor , psihologului etc etc poti sa te simti chiar si inteles/inteleasa dar in final tot te simti de cacao , timpul le vindeca pe toate in chestiile de genu' sau cel putin asa am observat ( pt mine , cunostinte) ; poate sunt si altii...
Timpul le rezolva, dar ei ii trebuie curaj sa se rupa, asta ii lipseste, sa aiba curaj si capacitatea de a infrunta suferinta ce urmeaza dupa despartire. Nu toti reactioneaza in acelasi fel suferinta, unii o suporta cu stoicism, altii cad gramada sub povara ei. Iar suferinta difera de la om la om si in functie de inclinatia spre adictie, de reactia creierului la obiectul adictiei. si de perioada cat a durat adictia.
Fiero a scris:Timpul le rezolva, dar ei ii trebuie curaj sa se rupa, asta ii lipseste, sa aiba curaj si capacitatea de a infrunta suferinta ce urmeaza dupa despartire. Nu toti reactioneaza in acelasi fel suferinta, unii o suporta cu stoicism, altii cad gramada sub povara ei. Iar suferinta difera de la om la om si in functie de inclinatia spre adictie, de reactia creierului la obiectul adictiei. si de perioada cat a durat adictia.
da de aia am pus paranteza. dar oricum dupa cum am zis daca ea inca zice "poate" inseamna ca n-o s-o rupa curand cu el
sturlubeata a scris:Ba se schimba Davi...uniii ...dar in conditiile spuse de mine...numai ca asa cum stim nu exista iubire vesnica si deci exista riscul de recidiva:)
Care, 'stim' ? Eu nu stiu cat dureaza iubirea.