In lumea mea

stupid_me a scris:

https://www.youtube.com/watch?v=LIPGKW0c6dY

e melodia care mi-a starnit mie dorinta sa invat sa cant la chitara ..vremuri apuse, dar atat de vii si de culoare in suflet.

Dar ce ti-a venit sa ucizi pasarele si sa canti despre casapirea lor??

Cealalta fata canta despre faptul ca a cumparat un munte... seamana a capitalism feroce, gen Rosia Montana...

Pe pamant avem de toate, si noroi si stele, dar in Romania a ramas noroiul, incat stelele nu se mai vad.

Pana la urma ai invatat sa canti la chitara?

Fiero a scris:

Dar daca n-ar fi carcase, poate ca raul ar exista sub alte forme.

Sa ne imaginam o entitate fara corpul material grosier. Ea functioneaza cu energie electromagnetica, radiatii, fotoni, neutrini, sau la nivel cuantic. Daca nu are boala care sa-i mai domoleasca din orgoliu, daca nu exista imbatranire si moarte, atunci nimic nu opreste acea entitate sa devina rea la modul total. Sa se hraneasca pe seama altora, si chiar sa fie sadica, sa extrage placere din chinuirea celor mai mici.

Parerea mea este ca raul exista peste tot, in toate dimensiunile si planurile de existenta.

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Da-mi voie sa te imbratisez, Tadaya.

Cu un zambet laaaarg cat pamantul si cu o privire profunda cat cerul.

Nu era vorba de ucis pasari, ci de constientizarea ca a ucis o pasare, de faptul ca doare, ca nu e bine, ca mergem mai departe neuitand ca am ucis, tocmai ca sa nu mai ucidem nici din greseala. Sa constientizam cand putem dobori pe cineva din preajma cu un cuvant, o privire, o fapta..chiar daca aparent, nu afecteaza cu nimic.

Tu crezi ca daca am uita ca putem rani, nu am mai rani? Ne-ar fi noua mai bine ca am uita, dar celor din jur?

Odata am ucis o vrabie

Am tras cu prastia-n ea si-am lovit-o

Pe urma o zi, o noapte si-o zi

Am tot plans-o si am tot jelit-o

Doare sa recunosti, doare sa ii spui pe nume, insa e necesar ca sa ramai pe drumul cel bun - sa faci diferenta intre bine si rau. Sa ii spui pe nume.

Da. Sa iti para rau.

Cat despre mama, ah..mama, tata, bunicul, prietenul, omul care iti vrea binele, trebuie sa aiba puterea sa iti spuna cand ai ucis ceva si cand ceva nu se mai poate schimba..si totusi, sa te iubeasca in continuare si

Nu m-a batut mama, nu m-a certat (nici nu era nevoie, i-a spus exact ce trebuia)

..in mana mi-a dat o bucata de paine

Degeaba mi-a spus, degeaba mai plangi

Ce-ai omorat omorat ramane.

Ce sa-ti mai zic Tadaya? Nu mai zic, poti citi si tu de vrei printre randuri, sau poti face analiza pe text, oricat de logica vrei.

Cat despre munte..ah

A' iu fuking kidding me?

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Pana la urma ai invatat sa canti la chitara?

Bineinteles.

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Parerea mea este ca raul exista peste tot, in toate dimensiunile si planurile de existenta.

Asa, si?

tine de noi asta?

Nu, de noi tine daca sa ne luoptam sa fim mai buni sau sa ne lasam sa fim mai rai

Fiero a scris:

Arsa in sensul de consumata, adica genul de om care nu mai e capabil sa se bucure de nimic.

tayado, sper ca atunci cand ai spus coapta te-ai referit la minte, adica consideri ca am ajuns la o maturizare psihica acceptabila (mai e mult pana departe!

Da, la asta m-am referit.

Dar tu, Fiero, simti ca esti consumata, ca nu mai ai puterea sa te bucuri de nimic? Nu e important ce crede prietenul, ci ce crezi tu. Sau ti-a scazut intr-o oarecare masura aceasta putere?

Scaderea puterii de a te bucura afecteaza multi oameni care trec de pragul de 35-40 de ani.

Incep sa vad si la mine unele simptome de acest gen si ma ingrijoreaza.

Stupid, tu cum faci sa-ti pastrezi aceasta putere? Vad ca inca gusti poezia si folkul, deci ai multa forta vitala si sensibilitate in tine.

Pentru mine sunt demult apuse.

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Stupid, tu cum faci sa-ti pastrezi aceasta putere? Vad ca inca gusti poezia si folkul, deci ai multa forta vitala si sensibilitate in tine.

Pentru mine sunt demult apuse.

Ti-am mai spus si ti-am tot spus si tu tot batman batman (Sau era cu d?)

Ai doar 24 de ore, Tadaya. Doar 24 dintre care 7 dormi, 2 mananci, 1 la baie...cate lucrezi?..ce iti mai raman?

si tu le consumi cu filme horror, oameni cu sotii acasa si cu amante dupa serviciu (fie ei doar simpli colegi, nu ca alegi tu musai), mame care isi angajeaza bone (Sau care 'ar trebui'), stiri de apocalipsa tehnologica, filosofie nihilista, probabil te uiti si la filme cu leoaice care pandesc si inhata antilope...on and on and on...

E bine sa stii, sa fii informat..dar ai grija, nu te intoxica. Daca imi ceri parerea, forta ta vitala e inhibata de aceasta intoxicatie cu noroi.

Da viata are si noroi, just. Dar daca te sapi singur in noroi, nu te mira ca esti plin de noroi si atat de adanc..incat nu mai poti sa vezi de acolo nici cerul...

Cum sa nu gust folkul si poezia cand zilnic, tot cat pot, ma inconjur cu ea? Imi fac plapuma din lucrurile mici si le transform in cele mai minunate clipe.

Eu, timp de doi ani ,nu pot sa spun ca am fost ca tine (nu am trait in locul tau ) , le-am avut pe ale mele....stii cand m-am trezit?

Cand am realizat ca eu in astia doi ani...nu mai am amintiri frumoase...sau, nu mai imi pot aminti clipele frumoase...pentru ca nu le-am trait, am trecut pe langa ele. Am consumat doar noroi si m-am ascuns. Am uitat sa rup lanturi...

Asculta-ma pe mine, insa.

Niciodata nu am sa mai las nimic si pe nimeni sa ma faca sa trec pe langa clipele frumoase, doar pentru ca pe pamant exista atata noroi.

Uite, pentru tine:

https://www.youtube.com/watch?v=w3WFMJqG5MU

Puterea de a te bucura de viata seamana cu asta?

stupid_me a scris:

Da, ma doare cand vad si aud cum sufera altii...dar pentru copiii nostri cine ar mai putea lupta daca ne-am dezintegra doar pentru ca acum si azi se intampla...oameni, necazuri, lacomii, furtuni...? Cine sa ii mai astepte la capatul labirintului pe cei care lupta si care dor si care se dor? De ce am mai trai, daca nu ar mai fi speranta..si de ce am mai muri, daca nu ar exista speranta...?

Cam asa e. :)

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Sa ne imaginam o entitate fara corpul material grosier. Ea functioneaza cu energie electromagnetica, radiatii, fotoni, neutrini, sau la nivel cuantic. Daca nu are boala care sa-i mai domoleasca din orgoliu, daca nu exista imbatranire si moarte, atunci nimic nu opreste acea entitate sa devina rea la modul total. Sa se hraneasca pe seama altora, si chiar sa fie sadica, sa extrage placere din chinuirea celor mai mici.

Parerea mea este ca raul exista peste tot, in toate dimensiunile si planurile de existenta.

Nu cred ca vom ajunge sa stim niciodata, poate ca tocmai durerea a determinat existenta raului.

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Da, la asta m-am referit.

Dar tu, Fiero, simti ca esti consumata, ca nu mai ai puterea sa te bucuri de nimic? Nu e important ce crede prietenul, ci ce crezi tu. Sau ti-a scazut intr-o oarecare masura aceasta putere?

Scaderea puterii de a te bucura afecteaza multi oameni care trec de pragul de 35-40 de ani.

Incep sa vad si la mine unele simptome de acest gen si ma ingrijoreaza.

Stupid, tu cum faci sa-ti pastrezi aceasta putere? Vad ca inca gusti poezia si folkul, deci ai multa forta vitala si sensibilitate in tine.

Pentru mine sunt demult apuse.

Nu stiu daca pot afirma ca la ora actuala mai am vreun prieten, dar pe omul respectiv nu l-am considerat niciodata prieten. Cred ca un om poate avea in viata extrem de putini prieteni, iar atunci cand nu le mai acorda atentia necesara, nu se mai poate numi prietenul lor. Si mai cred ca nu mai sunt capabila sa intretin o relatie de prietenie. stupid a avut dreptate, putini oameni pot ajunge sa ma cunoasca cu adevarat (si, chiar si-atunci, cunosc doar o parte din mine), pt. ca rareori permit cuiva sa se apropie de mine, dar chiar si cand se intampla asa ceva, nu pot tine o legatura stransa cu ei. Nu e vina lor, e a mea.

Nu ma simt arsa si nu sunt ingrijorata ca ma voi simti asa vreodata, am trecut prin prea multe, chestii care daca li s-ar fi intamplat altora, cred ca i-ar fi pus la pamant. Daca am reusit sa imi pastrez echilibrul si nici n-am ramas fara suflet din pricina asta, nu cred ca mai sunt sanse sa se intample. Poate-s prea optimista. O fi si asta!

Of!:)http://www.youtube.com/watch?v=_RwRPtKOV_4

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Puterea de a te bucura de viata seamana cu asta?

)))))

Cred ca ai o poza destul de colorata cu ceea ce inseamna pentru mine bucuria, Tadaya.

Fiero a scris:

. Si mai cred ca nu mai sunt capabila sa intretin o relatie de prietenie. stupid a avut dreptate, putini oameni pot ajunge sa ma cunoasca cu adevarat (si, chiar si-atunci, cunosc doar o parte din mine), pt. ca rareori permit cuiva sa se apropie de mine, dar chiar si cand se intampla asa ceva, nu pot tine o legatura stransa cu ei. Nu e vina lor, e a mea.

Oooo. Bine ai venit in gasca

Eu par de multe ori o persoana inabordabila, dar chiar un coleg care face glume mai deocheate se intreba azi dimineata :

Uneori raman blocat si nu inteleg cum nu te superi cand bag dume , acuma serios zic, naspa - si tu nu te superi. ceilalti toti se supara pe mine unu doi

e drept ca atunci cand nu am chef il mai reped si e f adevarat ca face niste glume de sta matu in coada de ciuda

si de ce nu ma supar? - pentru ca nu pun la suflet. stiu ce stie despre mine, stiu ce crede..asa ca ..de ce sa ma supar? nu pun la suflet cand un prieten uita sa ma sune 2 luni, nu pun la suflet cand ma cauta doar la nevoie. nu ma supar cand nu raspunde la telefon. dar deh, nici nu stau doar dupa el/ea.

Pana la urma libertatea asta a mea si a ta si a oricarui om...te invata ca nu ai de ales - vrei sa fii cat mai liber - trebuie sa stii sa te bucuri si te tine, cand esti singur. adica, da..ai chef sa mergi la teatru si nicicum nu dai de nimeni poate. asta e, frate. tot merg la teatru, caci pofta merge mancand. Si daca ma mai supar, mai si provoc pe cineva ales la intamplare din sala, tot singur, de ce nu?, la un pahar de vorba dupa spectacol. Asa se fac prietenii..sau, si asa.

Nu trebuei sa astepti sa fii abordata, abordeaza! Din aceasta pozitie mai ai marele avantaj sa sia selectezi pe spranceana, daca vrei

in fine, iar o iau pe aratura.

ce voiam eu sa zic e de fapt, draga Fiero, ca totul tine de tine. Nu exista ca nu poti sa te deschizi sau sa tii o prietenie de durata..pe viata chiar!

Nu conteaza de fapt aceste aspecte..conteaza sa iti doresti oameni aproape (si eus imt ca iti doresti, dar nu dai curs liber acestei ..sa-i zic..exuberante? ) si atunci timpul dedicat lor le vei darui benevol, nu va trebui sa cauti in agenda sa vezi pe cine e cazul sa suni sa intrebi ce mai face...

Te vei gandi sa le ceri opinia cand ai ceva de intreprins uneori, te vei gandi sa ii chemi la o prajitura ca deh, te lingi pe degete de ce buna e ...te gandesti sa ii inviti la o plimbare in parc..si daca ai mai multi, ai de unde alege..in sensul ca daca 5 nu pot, al 6-lea poate. nu e vorba de numar. asta e o chestiune superficiala.

eu cred ca tu ai mare nevoie de oameni si mai cred ca numai oamenii pot sa te faca sa recastigi increderea in oameni, in sensul ca...exista oameni care natural sa fie prietenii tai...fara sa iti ceara sa te schimbi sau sa te rastigneasca pe o cruce de datorii si protocol. oameni care, la randul lor, sa isi aminteasca de tine in momentele importante sau doar asa, de hai hui.

trebuie doar sa-i vrei, sa ii doresti si da, de ce nu, sa ii cauti!

Cu lupa, mereu.

Fie ca acei prieteni vor ramane langa tine 10 zile, 1 an, 10 ani, o viata...dar ..si daca raman, vei fi bogata!

sturlubeata a scris:

Of!

fo!

fo fo.

stupid_me a scris:

)))))

Cred ca ai o poza destul de colorata cu ceea ce inseamna pentru mine bucuria, Tadaya.

Oooo. Bine ai venit in gasca

Eu par de multe ori o persoana inabordabila, dar chiar un coleg care face glume mai deocheate se intreba azi dimineata :

Uneori raman blocat si nu inteleg cum nu te superi cand bag dume , acuma serios zic, naspa - si tu nu te superi. ceilalti toti se supara pe mine unu doi

e drept ca atunci cand nu am chef il mai reped si e f adevarat ca face niste glume de sta matu in coada de ciuda

si de ce nu ma supar? - pentru ca nu pun la suflet. stiu ce stie despre mine, stiu ce crede..asa ca ..de ce sa ma supar? nu pun la suflet cand un prieten uita sa ma sune 2 luni, nu pun la suflet cand ma cauta doar la nevoie. nu ma supar cand nu raspunde la telefon. dar deh, nici nu stau doar dupa el/ea.

Pana la urma libertatea asta a mea si a ta si a oricarui om...te invata ca nu ai de ales - vrei sa fii cat mai liber - trebuie sa stii sa te bucuri si te tine, cand esti singur. adica, da..ai chef sa mergi la teatru si nicicum nu dai de nimeni poate. asta e, frate. tot merg la teatru, caci pofta merge mancand. Si daca ma mai supar, mai si provoc pe cineva ales la intamplare din sala, tot singur, de ce nu?, la un pahar de vorba dupa spectacol. Asa se fac prietenii..sau, si asa.

Figura mea pare mai mereu incruntata (cred ca din cauza ochilor, care-s negri si a sprancenelor care sunt si ele foarte negre), din motivul asta mi s-a spus adesea ca par aroganta, infumurata si rautacioasa. Na, eu zic ca e bine, totusi, ca tin lumea departe. De obicei, oamenii ma percep in doua feluri, care-s antagonice: fie prea serioasa, fie prea aiurita. Cei care ma vad prea serioasa raman cu gura cascata cand spun vreo gluma sau cand ma apuca rasul si rad din toti bosogii, fara nicio jena, iar cei care ma precep ca aiurita, se mira ca nu le permit "sa ne tragem de sireturi" si le-o tai atunci cand nu se asteapta.

Mie nu-mi place sa mi se impuna ceva, daca se intampla asta, gasesc intotdeauna metode de a incalca regulile impuse, dar daca cineva imi acorda incredere si ma priveste cu bunavointa, sunt atenta care-i sunt dorintele si incerc sa i le indeplinesc, daca-mi si sta in putere. Iar in caz ca-i gresesc cumva, nu exista judecator mai aspru decat mine. Sunt constienta ca din pricina felului asta de a fi, e foarte greu sa intretin o prietenie. Si-apoi, am perioade lungi in care nu vreau sa stie nimeni despre mine nimic si eu, la randul meu, nu ma intereseaza sa mai stiu nimic despre altii, iar asta e o alta bariera in calea prieteniei.

stupid_me a scris:

Nu trebuei sa astepti sa fii abordata, abordeaza! Din aceasta pozitie mai ai marele avantaj sa sia selectezi pe spranceana, daca vrei

in fine, iar o iau pe aratura.

ce voiam eu sa zic e de fapt, draga Fiero, ca totul tine de tine. Nu exista ca nu poti sa te deschizi sau sa tii o prietenie de durata..pe viata chiar!

Nu conteaza de fapt aceste aspecte..conteaza sa iti doresti oameni aproape (si eus imt ca iti doresti, dar nu dai curs liber acestei ..sa-i zic..exuberante? ) si atunci timpul dedicat lor le vei darui benevol, nu va trebui sa cauti in agenda sa vezi pe cine e cazul sa suni sa intrebi ce mai face...

Te vei gandi sa le ceri opinia cand ai ceva de intreprins uneori, te vei gandi sa ii chemi la o prajitura ca deh, te lingi pe degete de ce buna e ...te gandesti sa ii inviti la o plimbare in parc..si daca ai mai multi, ai de unde alege..in sensul ca daca 5 nu pot, al 6-lea poate. nu e vorba de numar. asta e o chestiune superficiala.

eu cred ca tu ai mare nevoie de oameni si mai cred ca numai oamenii pot sa te faca sa recastigi increderea in oameni, in sensul ca...exista oameni care natural sa fie prietenii tai...fara sa iti ceara sa te schimbi sau sa te rastigneasca pe o cruce de datorii si protocol. oameni care, la randul lor, sa isi aminteasca de tine in momentele importante sau doar asa, de hai hui.

trebuie doar sa-i vrei, sa ii doresti si da, de ce nu, sa ii cauti!

Cu lupa, mereu.

Fie ca acei prieteni vor ramane langa tine 10 zile, 1 an, 10 ani, o viata...dar ..si daca raman, vei fi bogata!

Eh, dupa ce ce am gafat cu o chestie in tineretea mea, sa stii ca am devenit cam opusul a ceea ce eram inainte, iar cand imi place (iar cand spun place stiu ca nu ma intelegi gresit) o persoana, devin ca scaiul, Cu conditia sa simt incurajare si din partea ei, dar nu mi s-a intamplat sa imi placa persoane care nu m-au placut si ele. Mi s-a intamplat, rar, doar sa isi schimbe parerea despre mine persoane care m-a placut, iar eu nu m-am omorat sa demnostrez contrariul, chiar daca ceea ce-si imaginau ele nu avea nicio legatura cu realitatea. Nu-mi place sa ma apar cand nu ma simt vinovata, o fac extrem de rar, numai atunci cand in eroare se afla o persoana care e cu adevarat importanta pt. mine, in rest, ma doare la bascheti, nu dau doi bani pe reputatie si nici pe parerea cuiva.

Nu mi-e frica sa ma deschid, dar o fac numai cand simt ca pot si in fata cui stiu ca ma va intelege si nu se va repezi cu prima ocazie sa ma judece, daca nu ma voi ridica la inaltimea asteptarilor pe care le are de la mine. Oamenii mici, care speculeaza sa te prinda cu usa, care te pandesc si se bucura cand te vad ca gresesti, imi fac sila, mai ales ca ei nu sunt capabili aproape niciodata sa isi vada propriile defecte si nu incearca sa inteleaga omul inainte de a-i pune eticheta.

Toti avem nevoie de oameni, stupid, numai ca felul in care avem nevoie e diferit. Eu nu pot sa afirm ca mi-as dori sa traiesc izolata de lume, dar nici ca-mi doresc un contact strans cu oamenii, sa pastra o distanta intre majoritatea oamenilor si mine, e exact ce imi e pe plac.

Asta e pentru tine. :)

stupid_me ... ca tot stii engleza, ce parere ai de Terence McKenna ? sau lecturile sale de pe youtube.