Bunaciuni din marea pictura universala

Sa ne culturalizam cu folos:

Suzana la baie (1874), de pictorul academist francez Hugues Merle (1823-1881). Pentru cei care vor sa aprofundeze tematica acestei picturi, pot citi istoria Suzanei in Vechiul Testament. Iata ca Biblia ilustrata poate fi si interesanta.

Argint (1886) de pictorul englez Albert Joseph Moore. Stilul neo-clasic.

Lesbia (1878), de pictorul englez John Weguelin (1849-1927), stilul victorian neo-clasic.

Oglinda (1899), de pictorul englez John William Godward (1861-1922), ucenicul lui Alma-Tadema. Stilul prerafaelit.

Intrebare: se pot posta si picturi cu nuduri in care se vad sanii si pubisul? Pictorii renascentisti si cei din curentele ulterioare apreciau frumusetea feminina in toata splendoarea ei, si nu prea acopereau femeia.

Cu greu am gasit cateva picturi cu fete mai imbracate cat de cat pentru a incropi o postare. :)

Cred ca topicul se incadreaza mai bine la Pictura.

conform standardelor 2014 toate sunt plus size, deci bunaciuni pt cui ii plac plus size.

femeile cu forme au fost bunaciuni acu 150 de ani...

Discutabil.

Doar prima e plinuta. Celelalte sunt subtirele.

Daca "standardele" inseamna bete infipte in fund, atunci mi-e mila de femeile care nu arata asa si se forteaza sa ajunga asa.

Standarde. Cine le impune? Te-ai gandit vreodata? Le impune industria din spatele regimurilor de slabit, a pastilelor de slabit, a nutritionistilor si medicilor care au de castigat impunand cerinte femeilor, cerinte pe care acestea nu le pot indeplini, pentru ca de fapt sunt nenaturale. Miliarde de dolari castigati de smecheri de pe urma celor care pun botul la propaganda.

Vrei o parere avizata? Martin Seligman arata cu studii stiintifice in cartea sa "Ce putem si ce nu putem schimba" ca o crestere in greutate este fireasca la majoritatea oamenilor pe parcursul trecerii de la adolescenta la maturitate apoi senectute.

Asta e realitatea. Corpul are nevoie de acele cateva kilograme in plus acumulate treptat, pe parcursul catorva decenii.

De ce? Ratiuni genetice si fiziologice.

Daca il forteze sa dea jos acele kilograme, el se va razvrati si le va pune rapid la loc in cateva luni dupa incetarea regimului.

Daca tii regimul toata viata, risti sa te privezi de vitamine si substante importante, si sa functionezi deficitar.

Si de aici, din stresul intens aplicat corpului si creierului, pot chiar veni boli imunitare sau cancer (citeste dr Swawn Talbott- Hormonul stresului-efecte si solutii)

Cel mai bine e sa te intelegi pe tine, sa-ti accepti corpul, sa lucrezi la imaginea corporala de sine, sa afli un nutritionist care nu e spalat pe creier de propaganda smecherilor si cauta ce e mai bine pentru corpul tau nu pentru buzunarul sau. Ai cateva kg in plus? Accepta-te si obliga pe ceilalti sa te accepte.

Important e ca sa se simta corpul tau bine, nu ceilalti care iti resping corpul caci sunt manipulati de propaganda "slabitului".

Stii ca variabilele optime pentru functionarea corpului sunt manipulate de baietii destepti inca de la nivel OMS, ca sa iti demonstreze tie ca nu esti sanatos, pentru ca nu te incadrezi in parametrii lor, si sa iei tu pastilutele lor, pentru care iau comision gras, si stau pe plaja tropicala in hamac, iar tu iti chinuiesti inutil corpul, si te mai si imbolnavesti, caci ii crezi, pentru ca "autoritate".

Inca un argument contra standardului: :La New York e promovat modelul femeii cu bete infipte in fund, fese plate sau inexistente, ciolanoase si inalte, gen Fashion TV, cu corp de adolescenta, anorexica, sau chiar androgin.

La Miami e promovat modelul femeii cu fese bombate, coapse solide. Barbatilor le plac aceste fese, iar femeile isi fac implanturi ca sa semene cu Kardashian (care si-a facut si ea implanturi de fese).

Si atunci care e standardul? Cel pe care il vezi tu mereu in Europa la tv este standardul New York. De ce?

Orice vine din exterior trebuie analizat daca este adecvat realitatii mele, nu sa fie luat fara gandire.

Lady Godiva (1897), de pictorul John Collier

Pe plaja, acuarela de pictorul scotian William Russell Flint (1880-1969)

Almeh, de pictorul orientalist francez Charles Landelle (1821-1908). Almeh in Egiptul arab era o curtezana ce oferea muzica si poezie, si alte placeri ale spiritului.

Udand gradina, de pictorul francez August Raynaud (1854-1937). Tematica e egipteana.

Psyche, de pictorul francez Guillaume Seignac (1870-1924)

si un artist contemporan din Ucraina - Arthur Braginsky

(recunosc ca-mi place foarte mult si gama cromatica in care lucreaza)

Lilium

Equilibrium

http://www.artveroni.com/new_artworks_oil_paintings_for_sale.html

si intorcandu-ne inapoi in timp:

William Bouguereau - Femeie cu scoica (1885)

Ampera a scris:

femeile cu forme au fost bunaciuni acu 150 de ani...

nu chiar .... poate n-ar trebui sa mai punem semn de egalitate intre arta si showbiz, incluzand si podiumurile de moda

macar pe topicul asta

uite, Marcel Mitea n-ar fi de acord cu tine

Maria Magdalena

sau Nud

nu stiu ce-a patit "femeia cu scoica", cel putin eu n-o mai vad... o postez din nou

tadayosimasahiromidorikawa a scris:

Standarde. Cine le impune?

nebunia a inceput acum vreo 70-80 de ani, cand barbatii care veneau la prezentarile de moda, in loc sa "cotizeze" la rochii, cascau gura la modele.... care aratau intr-un mare fel

cam in aceeasi perioada, creatorii de moda au constatat ca e mult mai usor sa imbraci un umeras androgin, decat sa iti bati capul cu croieli sofisticate, care sa avantajeze un corp cu forme... in aceeasi maniera, curentele artistice care tindeau sa minimalizeze arta figurativa si prezentarea realista a modelului uman au avut un mare cuvant de spus (aparatul fotografic facea lucrul asta mult mai fidel, asa ca arta a intrat in sfera ideatica si s-a dezbracat de forma pentru a ajunge la substanta - discutabil)

in plus,ratiunile economice au avut si ele un rol insemnat (viata grea dupa razboi a schimbat silueta la nivel universal si cantitatea de material utilizata a fost redusa)

si uite-asa, picatura cu picatura, silueta androgina a fost promovata din ce in ce mai agresiv si a inceput isteria in masa

daca pui acum un creator de moda - care in esenta ar trebui sa aba o baza solida de croitorie - sa imbrace o femeie cu forme pline, e in dificultate pentru ca pur si simplu il depaseste ideea, nu numai situatia.... a crescut si s-a format pe umerase

daca ati avut curiozitatea sa aruncati un ochi asupra proportiilor desenelor de moda, o sa vedeti ca acolo apar cel mult alieni, in niciun caz fiinte umane.... vreo 11-12 capete inaltime, cu subtirimea unei staturi normale de 7 (un soi de El Greco exagerat).... ca si cum ai lungi desenul nefiresc de mult

in rest falduri si drapaje care ar imbraca la fel de bine si o coada de matura

si cam asta e cu standardele

Multi dintre marii creatori de moda sunt gay si prefera femei cu corp subtire, fara solduri late, fara sani, fara forme feminine, care le amintesc de corpul de baietandru.

Fashion TV a devenit "standardul", asa cum MTV este standardul in materie de muzica. De asta profita industria regimurilor de slabit, a pastilelor de slabit, a cartilor de slabit si a nutritionistilor care te tapeaza de bani.

Insa a pretinde ca toate femeile sa intre intr-un standard unic si foarte rigid imi aminteste de Patul lui Procust. Gata, le scurtam de solduri pe cele care nu intra in "standardul lui Procust"?

Tania, ai studiat istoria modei, sa vezi exuberanta si varietatea de modele de imbracaminte feminina/masculina prin Evul Mediu/Renastere/iluminism, comparativ cu predispozitia catre negru/cenusiu si forme tipizate in care se imbraca oamenii pe strada?

Nu ma refer la varietatea din magazine. Uitati-va cat de conformist se imbraca oamenii pe strada, cat de rar veti vedea o combinatie de culori placuta ochiului, vie si energizanta, sau cat de rar veti vedea un model de imbracaminte iesit din tipare dar totusi cu gust.

da, stiu... asa e

avem tendinta uniformizarii azi, pacatul productiei de serie.... dar sa nu comparam totusi mere cu pere

si da, ai dreptate cu stilistii de azi.... imbraca ce le place lor

in Evul mediu 80-90% din populatie avea cateva trente acromatice pe care le purta pana la epuizare.... culorile, bogatiile de modele si stofe erau privilegiul nobilimii doar si in mica masura al clasei de mijloc

, frica de a nu gresi in combinatii de culori si frica de a nu iesi in evidenta prea mult e o caracteristica generala.... pe vremuri cei care isi permiteau lux aveau si 'stilisti" personali .... azi nu te bazezi decat pe bun simt si dscretie ca sa nu gresesti

inainte, nobilii se imbracau ca sa epateze.... azi oamenii obisnuiti se imbraca sa nu iasa in evidenta in mod negativ, pentru ca nu stiu s-o faca pozitiv.... sau n-au motivatie, chef ori preocupare