lorelai1907 a scris:Exact!Ce oameni sunt aia care arunca la gunoi sentimentele celor mai scumpe fiinte pe care le avem pe lumea asta:copiii?
intreaba-te altfel: cati copii sunt matrorii unor casnicii esuate, triste, fara vlaga din care nu au nimic de invatat decat acceparea nefericirii? ce invata copiii aia? ca e ok sa stai si sa accepti pt ca...ce? pt ca asa e moral? pentru ca asa e firesc, sa luptam pt familie? påi lupta omul o data, de doua ori, apoi i se ia.
cred ca vezi foarte superficial toata povestea asta si ar trebui sa vezi nucleul ei. sunt multe femei care stau folosind scuza 'de dragul copiilor', dar de fapt ele stau de dragul lor. abia esti pe cale sa iesi dintr-o casnicie care nu era deloc misto, din cele povestite, o sa vezi ca este cel mai bine pt copiii tai ca se termina casnicia asta. da, copiii sufera ca nu isi mai vad parintii impreuna, si eu am suferit, dar sufeream si mai tare cand stiam ca taica-miu mintea incredibil ca are ore extra ore ca prof la nuh ce facultate si el babardea elevele. fericirea mea nu era ca stateau ei impreuna fara respect, fericirea mea nu era s-o vad pe maica-mea plangand si nefericita si terfelita emotional, fericirea mea a fost cand i-am vazut fiecare pe drumul lui. apoi a fost munca LOR sa ma vada pe mine fericita, fiecare in parte. ca nu au reusit, asta e alta poveste, dar sunt f multi care reusesc sa creasca copiii desi nu sunt impreuna. nu se rezuma numai la a trimite pensia alimentara si sunt multi care nu inteleg asta, iar aia care nu inteleg asta nu merita plansi. nici ca parteneri de viata si nici ca parinti.
sturlubeata a scris:
Eu pe acestia care divorteaza dintr-un moft fara sa faca nimic pentru a face o casnicie sa reziste nu-i inteleg,,,sau poate ca-i inteleg...cine stie...
tu chiar atat de naiva esti incat sa crezi ca oameni cu copii divorteaza fara sa aibe probleme grave? adica doar dintr-un moft gen *utai de-o noapte? chiar crezi asta? nu pot sa iti dau dreptate, chiar daca tu cunosti un exemplu, anuleaza tot ce stiu eu despre viata, relatii, casnicii, divorturi. Si desi sunt mai tanara ca tine, am fumat multe la viata mea. Nu divorteaza nimeni dintr-un moft, divorteaza cand i s-a luat, cand i-a ajuns cutitul la os, cazuri d-astea. Nu e vina numai a lui sau a ei, e a lor, deci moftul ala nu vine de la unul fara sa fie alimentat de celalalt.
sa-ti mai spun ceva, treaba asta cu 'a plecat ca nu a avut 'oo' sa lupte, a plecat ca un moft, a plecat ca nu a stiut sa prioriteze familia si principiile familiei...' bla-bla...asta am auzit-o in majoritatea cazurilor de la persoane care erau captive la un mom dat in casnicii de cacao, dar care nu indrazneau sa faca ceva, nici macar sa vb despre asta. cand s-au trezit abandonate foloseau exact replica asta ca sa se scoata curati, iar pe ceilalti ii terfeleau.
eu am ales singura sa bag divort, a fost naspa, foarte naspa..nici nu vreau sa imi imaginez cum a fost pt el, tind sa cred ca si mai naspa..si noi nu am avut copii, dar un lucru il stiu clar: eu nu am vb aiurea de el si nu l-am terfelit niciodata si nici el pe mine. si la cele mai crunte betii imediat de dupa divort cand imi venea sa ma impusc de ciuda ca am esuat, nu l-am terfelit. drept exemplu acum sunt in fosta casa comuna, tastez din sufragerie, am grija de plante si de pisici cat el e in vacanta. iesim la bere cu actualul meu.
concluzia, nu va mai tefeliti, lasati loc de buna-ziua, n-are rost...vina a fost a voastra, nu a lui, nu a ei, comuna..