Fobie sociala

si eu cand eram mai mic eram tinta batailor de joc dar acum stiu cate parale fac si e greu sa te compromiti asa de rau incat sa nu mai ai curajul sa scoti capul in lume. doar ca ramai cu sechele. iar pretuirea asta a ta fata de sine probabil se trage si din familie. chiar daca spui ca nu e asa, daca stiu cum sa te faca sa te valorizezi nu ajungeai asa. gandeste-te ca sunt oameni fara maini sau picioare si care sunt totusi fericiti in ciuda handicapului care il au. depinde si de optica ta foarte mult. daca nu o ai o capeti facand psihoterapie. fiecare are parti bune si parti rele dar alea bune trebuie sa le administrezi cum trebuie. altii au probleme mult mai mari si totusi se lupta nu vad tu de ce nu ai face-o. nu are rost sa te resemnezi, ai o viata, profita de ea si incearca sa ti-o faci cat mai buna. o sa iti ia timp si efort dar eu cred ca in final merita.

Si eu am avut fobie sociala si tot asa pe un forum un membru de acolo mi-a dat un sfat l-am urmat si acum nu mai am probleme.Si sa va zic si cum am facut.

Am mers in centrul orasului.Si acolo am inceput sa opresc lumea pe strada si sa intreb diferite lucruri..cum ar fi cat e ceasul,,unde e strada x si altele.La inceput am avut cateva ezitari adica am oprit o persoana si dupaia nu mai puteam sa scot nici un sunet si am fugit.Am facut asta timp de 3-4 luni incat lumea se saturase sa imi raspunda la intrebarisi au inceput sa ma injure(oamenii erau aceeasi pentru ca nu mai stiam pe cine am intrebat si pe cine nu).Atunci mi-am dat seama ca am depasit stadiul de fobie sociala.Apoi am inceput sa mai ies in oras cu prietenii si tot asa.Nu e chiar greu sa depasesti.

Eu daca stau sa ma gandesc e de vina si societatea in care traim... unii chiar sunt nesimtiti, n-au un pic de bun simt si o duc bine.. pentru ca lumea apreciaza prostia, rautatea si trufia(nu toti dar majoritatea ). De ce? Pentru ca am uitat a mai fi Oameni si a mai intinte o mana de ajutor celui apropiat.. vezi ca un om are anumite probleme de exprimare, nu se descurca cu un anumit lucru, nu incepi sa te uiti urat sau sa ii raspunzi pe nu stiu ce ton ci incerci sa il intelegi si sa ii vorbesti in asa fel incat sa se simta normal.. nu ca si cum ce perfecti suntem noi domne si altii trebuie tratati ca niste idioti.

Toti avem defecte si calitati, toti ne nastem la fel si toti murim la un moment dat..

lumea a fost dura tot timpul, chiar mai rea inainte, acum cateva sute de ani cine avea probleme de genul asta probabil sfarsea exorcizat si luat drept nebun. de obicei in spatele unei cortine cu manifestari ca fobii depresie sau anxietate te gasesti pe adevaratul sine. cum mai zicea cineva, toate astea sunt o sansa sa te redescoperi, sa te reinventezi.

Quetzalcoatl13 a scris:

Eu daca stau sa ma gandesc e de vina si societatea in care traim... unii chiar sunt nesimtiti, n-au un pic de bun simt si o duc bine.. pentru ca lumea apreciaza prostia, rautatea si trufia(nu toti dar majoritatea :P ). De ce? Pentru ca am uitat a mai fi Oameni si a mai intinte o mana de ajutor celui apropiat.. vezi ca un om are anumite probleme de exprimare, nu se descurca cu un anumit lucru, nu incepi sa te uiti urat sau sa ii raspunzi pe nu stiu ce ton ci incerci sa il intelegi si sa ii vorbesti in asa fel incat sa se simta normal.. nu ca si cum ce perfecti suntem noi domne si altii trebuie tratati ca niste idioti.

Toti avem defecte si calitati, toti ne nastem la fel si toti murim la un moment dat..

E dificil sa ceri un tratament preferential, poate mai mult rau ar face decat bine, pentru ca ai fi perceput ca o persoana bolnava si ti s-ar simplifca activitatile si nu stiu daca te-ar ajuta prea mult treaba asta. Din ce vad eu e mai mult un joc al perceptiilor. Tu ai impresia ca ei se cred perfecti si aceeasi impresie iti spune ca defapt sunt niste prosti rautaciosi si nesimtiti. Pai cu aceasta afirmatie nu faci decat sa-ti tai craca. Da, intradevar cei puternici ii simt si ii ataca pe cei slabi, nu ii tolereaza, seamana un pic a selectie naturala. Dar daca tu ii dispretuiesti si ii consideri inferiori tie, cum poti sa le pretinzi ajutorul. Ai nevoie de o schimbare de atitudine ca sa primesti ceva la schimb sau ai putea sa-ti simplifici viata. Si eu consider multa lume ca fiind superficiala, pentru ca imi place organizarea si sunt perfectionist, dar in aceasta perioada de tranzitie in care ne aflam, cel mai bine functioneaza acceptarea.

gabone77 a scris:

lumea a fost dura tot timpul, chiar mai rea inainte, acum cateva sute de ani cine avea probleme de genul asta probabil sfarsea exorcizat si luat drept nebun. de obicei in spatele unei cortine cu manifestari ca fobii depresie sau anxietate te gasesti pe adevaratul sine. cum mai zicea cineva, toate astea sunt o sansa sa te redescoperi, sa te reinventezi.

Daca ai fobii, depresie si anxietate, nu stiu cat de mult mai conteaza ca te cunosti foarte bine, sau ca esti un bun observator, daca ramai si cu aceste probleme. Pentru ca per total aceasta cunoastere nu te ajuta foarte mult. Degeaba esti inteligent daca nu reusesti sa faci ce iti propui, sau sa obtii ceea ce doresti. Se ajunge la ideea "eu impotriva lumii", sau altfel spus, prostii cu noroc si anxiosii ghinionisti. E bine sa te reinventezi, dar daca nu ai chef, esti depresiv, nu poti sa te concentrezi, si mai si stari de anxietate, cum reusesti sa acumulezi si sa aplici informatiile de care ai nevoie. Am citit o singura data, cartea aia postata de tine in format pdf, dar n-am reusit sa aplic mare lucru din ce spune acolo. Totusi unele schimbari s-au intamplat. Cealalta semnata Marie Cardinal o am de jumatate de an in casa, tot la recomandarea cuiva de pe forum, dar n-am trecut de primele pagini. Ierburi pentru vointa exista?

nu stiu ce sa iti raspund, eu mor in fiecare zi si renasc dimineata pt a o lua de la capat. momentan ma chinuiesc, psihanaliza e lunga si problemele mele vechi, cand o sa fi gasit solutia te voi anunta. In alta ordine de idei fiecare e unic asa ca nu cred sa existe reteta universala impotriva depresiei sau anxietatii, din pacate (sau fericire) nu se trateaza ca o raceala cu un antibiotic anume si atat.

Dimebag a scris:

Se ajunge la ideea "eu impotriva lumii", sau altfel spus, prostii cu noroc si anxiosii ghinionisti.

corect. asta e meciul. singur impotriva tuturor. pierdut la masa verde tot timpul. cum fac eu nu e bine. cum fac ei chiar daca incalca regulamentul e bine.

prostii cu noroc. da da, f bine zis. ei fac exact cat le trebuie. merg cu turma. daca te vad ca tu faci un pas altfel decat turma se uita urat la tine. pt ca lor spiritul de turma le asigura "fericirea".

anxiosii ghiniosti. astia-s pierzatorii innascuti. reusitele lor sunt luate in ras. stati ma degeaba, ca oricum n-o sa aveti noroc

daca este vorba de anxietate, va trebui sa gasesti problema care te determina sa fi anxios si sa incerci apoi sa o rezolvi.

spre exemplu daca tinzi sa ai o imagine de sine slaba, este foarte posibil sa devii anxios, iar rezolvarea este sa recapeti o imagine de sine buna. Sunt diverse metode de tratare a imaginii de sine, iar daca citesti articole pe acest subiect cu siguranta vei reusi sa rezolvi problema.

Mersul la psiholog poate fi doar o rezolvare temporara.

tinatina a scris:

Imi pare tare rau,sa stii ca inteleg ceea ce spui....eu sunt mult mai in virsta,am depasit teama de ceea ce spun altii despre mine.dar am avut-o si eu multa vreme.dar probabil ca la virsta ta lucrurile sunt mai dramatice.

papagalii aceia ar fi bine sa-i privesti cu dispret,sa vezi ca esti deasupra lor,dincolo de milcile tale stingacii.multe din persoanele gaunoase au o mare incredere in ei,tocmai datorita lipsei de inteligenta si de introspectie.priveste-i cu dispret,spune-i subconstientului tau ca esti mai bun ca ei.

si incearca sa-ti faci niste prieteni in stilul tau.

citeste carti care te pot ajuta sa mergi mai departe,sa capeti incredere in tine,sa-ti creasca stima de sine.

atita timp cat tu nu te valorizezi,nici ceilalti nu o vor face.

eu mi-am petrecut multa parte din viata cu capul plecat,fara sa indraznesc prea multe.cand am reusit sa capat mai multa incredere in mine si ceilalti au simtit,si m-au tratat cu un respect neasteptat.

continui sa cred ca din noi poate sa porneasca schimbarea.

tina imi place ce ai scris. si eu stau ff bine la capitolul teorie dar cand trebuie sapun in practica aceste sfaturi.......

stiu ca am multe calitati dar nu ma pretuiesc in ochii cui trebuie, problema e ca stiu sa ma impun exact in fata pers care nu ar trebui, pers mai slabe ca mine. nu stiu sa raspund rautatilor, ori ii las in pace si ma ia de fraiera ori sunt prea taioasa. ma plang ca seful imi da mie ultima salariul, dar eu sunt fraiera care l-a obisniut sa ii faca toata treaba si sa nu am pretentii prea mari. nu inteleg de ce nu stiu sa ma impun la locul de munca, asta e singurul of al meu, ca in rest cu lunmea nu am treaba, socializez si imi place( am probleme cand trebuie sa vb la o sedinta , la un ex, si mor de ciuda ca am reactiile astea pt ca imi umbresc ideile bune si altul stie sa profite de ele). problema asta cu fobia apare si dispare; am momente cand simt ca pot muta muntii, dar cu primul esec, indiferent cat de mic este ma apuca iar depresiile.

stiu ca am multe calitati dar nu ma pretuiesc in ochii cui trebuie, problema e ca stiu sa ma impun exact in fata pers care nu ar trebui, pers mai slabe ca mine.

ocsa,ar fi bine sa te valorizezi in fata ta insati.spui ca "stii ca ai multe calitati",dar nu esti convinsa de asta....ca atunci cind te uiti in vitrina la un lucru frumos si spui:stiu ca e frumos,arte multe calitati...dar nu cred ca valoreaza chiar asa mult!

am mai scris pe undeva,mi-a placut foarte mult ce spunea stephan covey in "eficienta in sapte trepte",

si in ultima vreme,de cite ori ezit sa fac ceva sau mi-e frica sa duc la sfirsit o idee mai noua,recitesc cuvintele lui definind Maturitatea:

"Maturitatea este echilibrul intre curaj si consideratie.O persoana este cu adevarat matura cind isi poate exprima sentimentele si convingerile in mod curajos,tinind seama in acelasi timp de sentimentele si convingerile altora-mai cu seama cand rezultatul este foarte important pentru toti cei interesati."

poate nu a venit inca timpul maturizarii tale.

dar cu siguranta va veni.trebuie doar sa incerci mereu sa evoluezi spiritual,sa te cunosti cat mai bine pe tine insati,si atunci vei vedea cele mai bune cai ale schimbarii.