Da, sunt multi cei care au aceasta fobie sau ceva simptome ale ei. Un ajutor conteaza...dar cel mai bun ajutor tot in noi il vom gasi. Daca avem curajul sa infruntam realitatea din noi. :flowers:
Fobie sociala
Început de bebeee, Mar 18 apr 2006 · 694 răspunsuri · 124.977 vizualizări
atunci,inseamna ca..am o problema :flowers:
degeaba sunt eu asa de dusa,ca..prezint simptomele alea pe care le'ai descris Madalina_
bebecita35...ai fi prima leoaica cu fobie sociala pe care am intalnit-o in viata mea! Am citit cate ceva din ce ai postat pe forum si in ce te priveste cred ca te incadrezi la.... depresii. Ai o stare depresiva, data de un anumit eveniment sau de o dezamagire....si mai cred ceva! si anume ca starea asta a ta este temporara si ca in mod sigur ai sa poti sa o depasesti... esti leoaica doar!
Andradada..... chiar vorbesti serios ? :flowers:
da,vorbesc serios,dar..nu vreau sa dau detali..pe forum!ca..e mai complicat :flowers:)
elandi a scris:Istoria unei persoane care ajunge sa se teama de oameni nu poate fi prea vesela...Nu comunicam pentru ca ne bazam pe aperceptii: nu-i mai spun pentru ca nu pricepe, ca tot nu se schimba, ca iar o sa zica asa si pe dincolo...
bebecita, ce e cu starea asta a ta? De ce crezi ca realitatea pe care o percepi nu este "cum trebuie"?
Pentru ca aici unde sunt acum nu pot , si nici nu am voie sa am incredere in nimeni, pentru ca daca as avea lucrurile s-ar complica si mai mult si nu e cazul...
Depresie, da, cred ca sunt in depresie de citiva ani( daca se poate spune asa), mai precis de vreo sase ani...Si nici un eveniment ulterior socului generator de depresie nu a facut decit sa agraveze starea mea...Cu toate astea inca nu am uitat cine sunt si de asta ma agat ca de un colac de salvare.Nu vreau sa sune patetic , citeodata imi vine sa urlu 
,dar tot eu gasesc puterea sa merg mai departe, si ma consolez singura ca niciodata Dumnezeu nu ne da mai mult decit putem duce! :flowers:
Madalina_ a scris:bebecita35...ai fi prima leoaica cu fobie sociala pe care am intalnit-o in viata mea! Am citit cate ceva din ce ai postat pe forum si in ce te priveste cred ca te incadrezi la.... depresii. Ai o stare depresiva, data de un anumit eveniment sau de o dezamagire....si mai cred ceva! si anume ca starea asta a ta este temporara si ca in mod sigur ai sa poti sa o depasesti... esti leoaica doar!Andradada..... chiar vorbesti serios ?
Multumesc din suflet ca ma incurajezi! 
Daca ai stii cita psihoterapie imi fac in fiecare zi....cred ca as putea sa imi dau deja doctorat in materie!
bebecita, psihoterapia nu se autoadministreaza. Inteleg ca la tine s-ar potrivi o terapie posttraumatism. Asta este o forma speciala de psihoterapie.
elandi a scris:bebecita, psihoterapia nu se autoadministreaza. Inteleg ca la tine s-ar potrivi o terapie posttraumatism. Asta este o forma speciala de psihoterapie.
Vad ca ai inteles! Ma poti ajuta?
bebecita35 a scris:niciodata Dumnezeu nu ne da mai mult decit putem duce!
Uneori ma mir de cat de mult putem duce! Deci suntem mai puternici decat credem :flowers:
bebecita35 a scris:Vad ca ai inteles! Ma poti ajuta?
Hai sa vorbim despre asta: [email protected]
flori de camp a scris:Uneori ma mir de cat de mult putem duce! Deci suntem mai puternici decat credem :flowers:
La Rochefoucauld spunea "Avem mai multa putere decat vointa, si adesea ne imaginam ca lucrurile sunt imposibile doar pentru a ne scuza fata de noi insine."
Cu acest "putem duce" nu sunt de acord. De ce sa ducem?
bebecita35 a scris:Multumesc din suflet ca ma incurajezi!Daca ai stii cita psihoterapie imi fac in fiecare zi....cred ca as putea sa imi dau deja doctorat in materie! :)
te incurajez si iti doresc numai bine! :) ...si imi pare rau ca nu pot sa fac mai mult de atat... poate o sa-ti fie de mai mult ajutor Daniel
Andradada a scris:da,vorbesc serios,dar..nu vreau sa dau detali..pe forum!ca..e mai complicat)
da e mai complicat si mai delicat....
cineva spune aici ca puterea este in noi...asa este, dar in anumite situatii nu e deajuns...avem nevoie de un sprijin si putem face un prim pas recunoscand si discutand deschis cu cineva despre problema care ne macina... in anumite probleme, cum este si cea a acestei fobii sociale, recunoasterea lor in fata cuiva este o eliberare, un prim pas, este un act de curaj, este o incercare de a scapa de povara...pentru ca...chiar asa! de ce trebuie sa o ducem?
Editat Dum 23 apr 2006 23:27