Vad ca spiritele s-au aprins tare. Fiecare incearca sa-si puna pe taraba adevarul si dreptatea personala. Unde a-ti lasat dragostea de aproapele?
Sau aproapele este cel care impartaseste aceeasi parere cu tine?
Cred ca ar fi cel mai bun lucru, sa analizeze fiecare fara patima, ce ofera fiecare cult sau grupare religioasa. Cind e vorba de "divin", fiecare se refera la aceeasi entitate indiferent de cum ii spune. Cind e vorba de "uman" fiecare face nu cum ii dicteaza constiinta ci cum ii sunt prezentate aspectele de catre un "initiat" sa spunem indiferent ce e - pastor, guru, lider etc. Daca va veti cufunda in fiecare religie, veti observa ca mai presus de ceea ce ar trebui sa fie sunt si niste interese "umane" care nu au nici o legatura cu divinul. Cind te ratacesti intr-o padure ai doua posibilitati: Fie sa te ghidezi dupa ceea ce ai invatat, orientindu-te dupa soare, stele, muschii copacilor, curgerea apelor, fie sa te iei dupa un "ghid" care pretinde ca te poate scoate la liman, dar niciodata nu vei sti daca mergi pe drumul cel bun. Cred ca prima varianta este mai buna, macar nu vei acuza pe nimeni ca te-a dus pe drumul gresit, in timp ce varianta a doua poate fi motivata de patimi omenesti.
Nu va cer sa-mi dati dreptate, este parerea mea. Cu cearta insa, sigur nu veti descoperi ADEVARUL, cel mult veti distruge si speranta in aflarea lui. Au fost multe exemple in istorie cind patimile umane au dus la conflicte, sub motivatia ca unii detin adevarul in timp ce de cealalta parte sunt cei care trebuiau educati.