Jump to content
Forum Roportal
acces realitate

De ce credem in Dumnezeu si nemurire?

Rate this topic

Recommended Posts

1 - Care sunt cateva dintre motivele suficiente pentru a crede in existenta lui Dumnezeu?

2 - Dar pentru a crede in nemurire sau intr-o stare primodiala la care putem reveni si ramane dupa moartea fizica?

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu am avut timp cand am deschis topicul asa ca revin.


1 - Motivele suficiente pentru care eu am ajuns candva sa cred (acuma nu mai cred) in existenta lui Dumnezeu si in nemurire au fost:


-citirea Bibliei si confirmarea din surse independente a evenimentelor istorice la care face referire Biblia (intr-o vreme in care informatia era extrem de sever cenzurata).


-faptul ca imediat sau la putin timp dupa ce am inceput sa merg la biserica, sa am tangenta cu preotii si cele religioase m-am vindecat de cateva probleme de sanatate ce ma chinuiau de multi ani si faptul ca mi s-a diminuat apetitul sexual astfel incat aceasta necesitate devenise doar o optiune usor controlabila.


2 - Asta cu nemurirea a venit la pachet.



Motivele pentru care noi oamenii credem in existenta lui Dumnezeu si in nemurire, nu imi par a fi neaparat o directa cunoastere a divinitatii si cu atat ma putin a nemuririi, cat mai degraba tangenta cu un spectru de fenomene pe care o asociem cu existenta divinitatiii si a nemuririi.



Nu cred ca exista o certitudine indubitabila in privinta existentei lui Dumnezeu si a nemuririi, tot asa cum nu cred ca exista o certitudine indubitabila in privinta inexistentei lui Dumnezeu si a nemuririi.


Edited by suntnusunt

Share this post


Link to post
Share on other sites

Un mare intelept spunea asa : atat existenta cat si non-existenta unui Dumnezeu nu poate fi demonstrata.

 

Pe de alta parte, matematica nu poate cuprinde intreaga fiinta si capacitatile ei dincolo de evident.

 

Lumea nevazuta nu poate fi negata doar pentru ca vederea noastra este limitata.

 

Credinta vine din interior ca o nevoie intrinseca a partii nevazute din noi, parte care ne intregeste si isi cere drepturile.

E o ...taina, daca vrei.

 

Taina propriei noastre fiinte si nu ceva exterior ei.

Edited by stupid_me
  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ce ai scris in primele 3 fraze sustin si eu.

 

Mai departe insa, raman la opinia ca fiecare are cateva motive foarte concrete pentru care crede sau nu in existenta divinitatii si nemuririi.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Da, inteleg, dar motivul e doar explicatia pe care simtim nevoia sa ne-o dam ...cand simtim o nevoie.

Orice fel de nevoie, pana si cea de a crede, dupa cum incercam sa spun mai sus.

 

Poate de la obisnuinta...poate de la faptul ca suntem in continua cautare...poate pentru ca ne-am obisnuit sa avem garantii pt a ne simti in siguranta..

 

Viata de dupa moarte...nu ne priveste, in sensul ca nu tine de noi, cei acum.

De noi tine sa ne traim prezentul, viata. Aceasta libertate o avem doar..daca vrei.

Nu avem acces la explicatiile lucrurilor nevazute din fiinta noastra, dar tocmai pt ca simtim nevoia sa le explicam...poate indica cum ca ele exista...

Edited by stupid_me

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am impresia ca ai tendinta de a lua in considerare un a saselea simt, cel "al cautarii de sine" (poate), al cautarii de esential?

Daca da, iti confirm ca eu asa simt; fiecare pe masura sa.

 

Eu am ajuns la concluzia : o eventuala nemurire sa fie conditionata si de acceptarea posibilitatii ei, daca tu (oricine) esti convins de lipsa acestei posibilitatii, se poate sa iti devina "moarte bilogica", moarte eterna intrucat nu ai crezut in aceasta posbilitate, sa hibernezi constiinta fiind, intrucat nu are cine sa te trezeasca spre, ... continuum.

Edited by suntnusunt

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai eu vad asa: noi simtitm nevoia, pentru a fi impacati, sa credem ca 'viata' noastra' va continua cumva si dupa moartea fizica..caci, cine poate fi impacat cu propria existenta cand isi doreste sa traiasca vesnic (intrinsec) dar sa nu creada deloc ca este posibil?

 

e o nevoie...poate da, un fel de al saselea simt :)

Edited by stupid_me

Share this post


Link to post
Share on other sites

Dar eu nu din cauza impacarii cu mine imi pun problema nemuririi, o fac intrucat imi pare logic sa fie posibil (nu stiu si cat de probabil) atata vreme cat habar nu avem despre cele ce vor fi descoperite peste 50, 472, 100000, ..., de ani.

Ok. dispar corpurile biologice ale celorlalti si concluzionam fiecare: asa se va intampla si cu al meu, dar nimeni, absolut nimeni nu poate certifica la modul indubitabil moartea biologica, drept moartea constiintei, disparitia ta pentru tine insuti; care disparitie, nu e totuna cu disparitia ta pentru ceilalti!

 

E un "vierme" care scormoneste mereu si mereu intelesurile referitor la cele existentiale.

Edited by suntnusunt

Share this post


Link to post
Share on other sites

give_heart.gif Cred in Dumnezeu pentru imi place SA CRED, pentru ca pur si simplu SIMT ca exista, doar spunand acest NUME si zambetul se afiseaza pe fata mea si nu mai imi trebuie nimic altceva...Este dincolo de o explicatie logica, este undeva in interiorul meu ceva/cineva care simte prezenta Lui mereu, in continuu, fara alte adaugari.

 

Candva, mi-am dorit nespus sa stiu cine este ingerul meu pazitor, citisem undeva pe internet ca ii poti afla numele, rugandu-l sa iti dea un indiciu, un gand care sa aibe o legatura cu el...si de aici a inceput un sir lung de intamplari, pentru mine, interesante.

 

La scurt timp, mama si-a amintit fara nicio legatura cu ce doream eu sa stiu unde m-am botezat, a fost prima data cand am aflat aceasta infromatie si anume la Capela Arhanghelii Mihai si Gavril.

 

Seara tarziu, mi-a incaput pe mana un film interesant despre Arhanghelul Gabriel, nu m-am gandit iar la nicio legatura cu dorinta mea de a afla numele ingerului meu.

 

Iar apoi, peste ceva zile, pur si simplu fara nicio treaba cu absolut nimic, citind un roman mi-a venit in minte un cuvant...ce a insistat sa ramana pentru cateva minute in mintea mea...si anume ZONAR.

Nu vedeam nicio legatura...ce reprezenta acest zonar, de unde si pana unde in mintea mea.. plus ca nu imi spunea nimic... de la zona ...si cu r la urmathreaten.gif

 

Am intrat pe net si am scris pur si simplu zonar.... si ce am gasit? Zonar , la reiki, este un simbol ce il reprezinta pe Arhanghelul Gavril (Gabriel)...N-am facut reiki si nici nu m-a pasionat sa citesc despre ...

 

Sa mai adaug ca am gasit si informatia cum ca cei nascuti lunea - ca mine - il au ca arhanghel pe Gabriel ???give_heart.gifgive_heart.gif

 

 

Cat despre nemurire, ...ma repet....nu stiu de ce omul nostru cauta explicatii logice, verbale cand toate astea se simt... si atat.

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

 

E un "vierme" care scormoneste mereu si mereu intelesurile referitor la cele existentiale.

Exact ce spuneam.

E o nevoie.

Motivul de care spui tu - e doar explicatia pe care suntem obisnuiti sa ne-o dam, logic.

Cred ca e de la obisnuinta (nevoia motivului) sau pleaca de la o alta nevoie - de a simti singuranta prin prisma garantiei...

Edited by stupid_me

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×