Shut up Precious. 
Cat de important e un inel?
Început de Ampera, Lun 21 oct 2013 · 105 răspunsuri · 8.676 vizualizări
In lume este nevoie si de balbaiti.
Davi_ a scris:Cand refuzi un inel, nu e nicio teama de esec, niciun alt rahat. Pur si simplu simti ca nu e el alesul. Simti. Instinctiv. Inconstient uneori.
aici nu sunt de acord,
in vest statistica arata ca 50% din casnicii se termina cu un divort, majoritatea din ele dupa numai 6-7 ani. eu am facut parte din statistica o data si consider ca mi-am 'facut datoria' fata de studiu.
nu as vrea pentru nimic in lume sa mai trec printr-un divort, ca nu a fost deloc usor.
eu stiu ca vreau sa imbatranesc langa el, ca el e cu care vreau sa am copii candva si sa avem cam ce-si doreste orice om normal:o casa cu gard alb, un copil, un caine si-i pisica in curtea casei. insa nu mai cred deloc in institutia asta a casatoriei. ma uit in jurul meu si de fiecare data cand ies cu colegii la diferite aranjamente raman muta de uimire. oameni cu copii acasa, cu casnicii de 10,15-20 de ani in spate se maimutaresc si-ar *ute si gauri de copac daca ar putea. daca ii tragi la raspundere si le bagi intrebari pe gat o sa spuna 'eram ametit, eram beata, era doar intre colegi'. o sa razi, insa aici perioda noiembrie-ianuarie e cunoscuta ca fiind 'sezonul imperecherii'. fara caterinca, se aranjeaza iesiri legate de petrecerile de craciun si f multi i-am vazut cum uita dreaq de tot ca au un inel pe deget.
eu am incredere in el, foarte multa, altfel nu eram cu el, insa ma gandesc ca daca calca gresit pe bec imi e mai usor sa plec gandind 'm-a inselat gagica-miu', nu 'm-a inselat barbata-miu'.
cred ca asta e motivul, makes a sence?
da, face sens.
pe mine m-a cerut acu 12 ani cand ne cunosteam de 1 an. a pus un inel pe deget pe care eu l-am considerat cadou de craciun (ca era craciunul).
port inelu de atunci si de curand l-am auzit ca vrea si el unul. acu` tre sa i-l iau eu ? :think: ca cica vrea si la primarie sa scoatem acte. eu zic ca dupa 12 ani e ok si merita :)
Ampera a scris:...
Eu ma gandesc asa : cand sunteti doar intr-o relatie de concubinaj, cum place la rumuni sa spuna 
te gandesti ca fidelitatea in cadrul acestei relatii se intelege de la sine de catre ambii parteneri. Asta fiind valabil in orice relatie ce se vrea a fi monogama. Nu sunt facute promisiuni verbale dar amandoi sunteti constienti ca daca vreti sa mai fiti impreuna, trebuie sa fiti fideli unul altuia. Cand insa vine vorba de cerere in casatorie si oficierea ei, atunci conform traditiei, se fac promisiuni verbale in aceasta privinta si odata spuse acele cuvinte atarna greu. Nu mai sunt niste chestii nespuse, de sine intelese, ci sunt rostite loud and clear. Ei bine atunci cand un sot sau sotie inseala, impactul emotional este diferit, este poate mai adanc, mai dureros.
Suntem conditionati de societate si traditie sa vedem cu alti ochi pe sot, in comparatie cu prietenul/iubitul. De ce nu stiu, dar cred ca asa sta treaba. Cand vine vorba de sot/sotie avem acel subconstient sentiment de "proprietate" ca sa spun asa, in lipsa de alt termen mai potrivit. Chiar fara intentie unii dintre noi gandim ca acea persoana "este a noastra" pe viata, ca trebuie sa ne fie fidela si sa ne respecte, ca doar asa a promis la casatorie, ca ne este oarecum datoare cu aceste lucruri pe care le-a promis constient de importanta lor, de bunavoie si nesitita de nimeni. Cand aceste promisiuni declarate sunt tradate, intervine nu numai suferinta emotionala dar si revoltarea, indignarea, mania si chiar ura pe cel/cea care le-a incalcat.
Nu zic ca e musai sa am dreptate, dar asa vad eu diferenta intre o casatorie si o relatie "neoficiala" intre doi iubiti.
Editat Mar 22 oct 2013 17:23
Ampera a scris:aici nu sunt de acord,
in vest statistica arata ca 50% din casnicii se termina cu un divort, majoritatea din ele dupa numai 6-7 ani. eu am facut parte din statistica o data si consider ca mi-am 'facut datoria' fata de studiu.
nu as vrea pentru nimic in lume sa mai trec printr-un divort, ca nu a fost deloc usor.
eu stiu ca vreau sa imbatranesc langa el, ca el e cu care vreau sa am copii candva si sa avem cam ce-si doreste orice om normal:o casa cu gard alb, un copil, un caine si-i pisica in curtea casei. insa nu mai cred deloc in institutia asta a casatoriei. ma uit in jurul meu si de fiecare data cand ies cu colegii la diferite aranjamente raman muta de uimire. oameni cu copii acasa, cu casnicii de 10,15-20 de ani in spate se maimutaresc si-ar *ute si gauri de copac daca ar putea. daca ii tragi la raspundere si le bagi intrebari pe gat o sa spuna 'eram ametit, eram beata, era doar intre colegi'. o sa razi, insa aici perioda noiembrie-ianuarie e cunoscuta ca fiind 'sezonul imperecherii'. fara caterinca, se aranjeaza iesiri legate de petrecerile de craciun si f multi i-am vazut cum uita dreaq de tot ca au un inel pe deget.
eu am incredere in el, foarte multa, altfel nu eram cu el, insa ma gandesc ca daca calca gresit pe bec imi e mai usor sa plec gandind 'm-a inselat gagica-miu', nu 'm-a inselat barbata-miu'.
cred ca asta e motivul, makes a sence?
aaa... diferente culturale ? gen... macar aia sunt cinstiti ca-i mananca, sort of ?...
-olivia- a scris:da, face sens.
pe mine m-a cerut acu 12 ani cand ne cunosteam de 1 an. a pus un inel pe deget pe care eu l-am considerat cadou de craciun (ca era craciunul).
port inelu de atunci si de curand l-am auzit ca vrea si el unul. acu` tre sa i-l iau eu ?
ca cica vrea si la primarie sa scoatem acte. eu zic ca dupa 12 ani e ok si merita
tu esti casatorita fara acte oricum
Ampera a scris:in vest statistica arata ca 50% din casnicii se termina cu un divort, majoritatea din ele dupa numai 6-7 ani.
Pai studiile stiintifice sociale chiar au definit acei 7 ani ca fiind ceva normal si de aceea atat Germania cat si Australia au propus legi care sa limiteze o casatorie la 7 ani dupa care fiecare sa mearga in drumul ales sau sa o reinoiasca.
Monogamia nu este Naturala si de acea nici cerintele legale sau religioase nu o pot controla.
Ampera a scris:aici nu sunt de acord,
in vest statistica arata ca 50% din casnicii se termina cu un divort, majoritatea din ele dupa numai 6-7 ani. eu am facut parte din statistica o data si consider ca mi-am 'facut datoria' fata de studiu.
nu as vrea pentru nimic in lume sa mai trec printr-un divort, ca nu a fost deloc usor.
eu stiu ca vreau sa imbatranesc langa el, ca el e cu care vreau sa am copii candva si sa avem cam ce-si doreste orice om normal:o casa cu gard alb, un copil, un caine si-i pisica in curtea casei. insa nu mai cred deloc in institutia asta a casatoriei. ma uit in jurul meu si de fiecare data cand ies cu colegii la diferite aranjamente raman muta de uimire. oameni cu copii acasa, cu casnicii de 10,15-20 de ani in spate se maimutaresc si-ar *ute si gauri de copac daca ar putea. daca ii tragi la raspundere si le bagi intrebari pe gat o sa spuna 'eram ametit, eram beata, era doar intre colegi'. o sa razi, insa aici perioda noiembrie-ianuarie e cunoscuta ca fiind 'sezonul imperecherii'. fara caterinca, se aranjeaza iesiri legate de petrecerile de craciun si f multi i-am vazut cum uita dreaq de tot ca au un inel pe deget.
eu am incredere in el, foarte multa, altfel nu eram cu el, insa ma gandesc ca daca calca gresit pe bec imi e mai usor sa plec gandind 'm-a inselat gagica-miu', nu 'm-a inselat barbata-miu'.
cred ca asta e motivul, makes a sence?
Daca ai divortat o data, nu trebuie sa te identifici toata viata numai cu 'aia care divorteaza mereu'.
Ma repet cu riscul de a te supara: Daca omul asta ar insemna pt tine mai mult decat 'prezent minunat cu potential de proiectat vise pe termen lung", iti bagai piciorul in ele de statistici, frici etc, si fugeai cu el la altar.
Cand simti ca ala e alesul ( naiba sa-l ia de ales! cu mama lui cu tot! 
), acum vrei cu el la altar, acum vrei casa cu gardul ala alb, acum vrei cainele cu tot cu pisica si , eventual, accepti si porcusorul lui de Guineea, chiar daca nu ti-a placut niciodata in viata ta! 
Deeeeeci! Importanta io da cel care il ofera. Parerea mea.
Davi_ a scris:si fugeai cu el la altar.
Si ce benefici oferea altarul?
Studiile spun ca o relatie se deterioreaza dupa altar.
Intrebare intrebatoare:
Deci, io am principiul ca sa nu sar cu capu-nainte ca risc sa mi-l sparg. Ei bine, oamenii care au sarit si si l-au spart, n-ar putea sa se serveasca de experienta asta ca alta data sa nu mai sara sa si-l sparga ?
Traducere: daca ceva nu e ok acu' si iti pui 17000 de intrebari, nu mai bine astepti pana nu iti mai pui intrebarile alea ? (Ba da... ala ar fi raspunsul corect).