Început de Black CAT, Vin 24 sep 2004 · 555 răspunsuri · 214.763 vizualizări
Specialitati din Ranza si mai era o denumire dar nu mai gasesc pagina unde a fost prezentat cu secrete cu tot Sah si nu mai stiu cum, inca doua cuvinte din 3 litere ... Sah-Hai-Mas
https://retetesivedete.ro/secrete-culinare-cum-se-gateste-ranza-si-sah-hai-mas.html
Editat Vin 11 nov 2022 12:35
Pârjoale Moldovenești
Eu nu stiu de ce se numesc Pârjoale cand sint chiftele??? Pentru ca sint facuti in Moldova cu lapte??? Eu nu pot asocia aceste 2 ingrediente, carne si lapte dar daca a devenit o specialitate, fie. N-am idee cat este de raspandit reteta in Ardeal azi, ca in copilaria mea bunica nu ne oferea asa ceva, poate pateu din ficat de gasca sau alta delicatesa maghiara. Dar imi amintesc perfect de copilarie ca abia se gasea carne de vita pentru supa, deloc de vitel. Mai des faceam Kremzli, cartofii inlocuiau carnea 
Nici pe romanii de aici n-am auzit sa se laude cu ceea ce gatesc, dar mi se pare cam mult paine si pesmet tavalit in malai.
https://evz.ro/cum-se-fac-cele-mai-bune-parjoale-moldovenesti-reteta-lui-radu-anton-roman.html
Normal ca sunt chiftele dar trei sa aibă o denumire poetica. Ca tot ce vine din zona aia.
Nu? 
*Nici eu n-as manca!!! Bunica crestea special iepuri uriasi pentru carne dar noi copiii fugeam la vecini sa ne ascunda de bunica. Nici mama nu manca asa ceva, bunica mereu era in trouble cu iepurii speciali. Mama spunea ca au miros puternic de urina si asta era de ajuns pentru noi. Pentru ca erau in cotet, nu in aer liber ... ne-am bucurat cand si ultmul a disparut, s-a mancat de matusa si familia, noi n-am avut nici o tangenta cu animalul. Iar vasele in care bunica le-a invartit, mama le-a dezinfectat, le-am frecat si cu nisip adus din Tisa si au stat in apa sarata si cu otet pana s-au "Kosherizat".
*Doar "Steak au Poivre" am mancat din toate specialitatile enumerate, restul bunatatilor nu-s de mine, nu le voi VEDEA niciodata, de asta am grija 
*
Dintre produsele și preparatele tradiționale românești, care au cucerit lumea întreagă, potrivit sursei citate, menționăm:
La categoria “cele mai populare băuturi românești”, vișinata și Feteasca Neagră au fost votate cu cinci stele.
Dintre „10 cele mai populare deserturi românești” menționăm: amandinele, plăcinta cu mere, papanașii, mucenicii, savarinele, gogoșile, etc.
În ceea ce privesc orașele din România:
Românii obișnuiesc să facă o serie de greșeli grave când vine vorba despre mâncare. Spre exemplu, mulți mănâncă după o masă copioasă fructe, ceea ce este total greșit, atrag atenția specialiștii.
Pentru a fi sănătoși, pentru a beneficia de maximum de energie și bună dispoziție în urma consumului de fructe, acestea trebuie mâncate în prima parte a zilei, spune și nutriționistul consultat de „Adevărul”.
*Nu vreau sa intru in detalii, dar cati romani cumpara un ananas langa friptura, cand apare un razboi si despre fructe pe pizza???*
Burta se prepara in mai multe feluri, asta este un fel de tocanita, preparat si prin Romania. La fel il prepar si eu doar il tai bucati mai mici si mai multa zeama.
"Chiftelele sunt unul dintre cele mai iubite preparate de români, dar puține gospodine știu că un anumit ingredient le dă acel gust special. Puține gospodine știu că dacă vor adăuga AMIDON în carnea tocată pentru chiftele acestea vor avea un gust deosebit. Amidonul îl vei folosi în locul miezului de pâine."
*Sincer, eu n-as pune nici un fel de praf, doar razuiesc un cartof dupa usturoi si-l scurg de prea mult lichid in caz ca este un cartof mai zemos, cateodata prefer sa adaug si un pumn de Pesmet din cutia PANKO bread crumbs care-s si crocanti daca scap cartofii cu zeama cu tot. Mai aduag si ceapa marunt tocat ca si marar si patrunjel verde fin tocat pentru aroma si tot pe acel razator mic mai razuiesc si un argei gras rosu, coaja fiind ca din plastic. Le prajesc in ulei si niciodata nu sint deajuns cat fac ca ies minunate. Le mancam fara sos tomat.
Mustar, Hrean, si altele folosim langa sau si salate verzi, cartofi, paine, pita bread, tortilla. Copiii mi-au spus sa nu schimb retetele ca sint obisnuiti deja cu cele vechi si nu le convine.*
Răchișele pe plită, Plăcintă de Beiuș, Pancovele, Cocioanele, Zama de răzălăi, Zama de pătură pârgălită cu pitoance ca la Budureasa, Gulașul, Zama de șelată, Cicile de Bihor, Toroș, Tocana de unghii de porc, Găluștele cu brânză și slănină, Moșocoarnele, Humentaș-ul ori Gomboții cu prune, Nudli, Plăcintă Beleș sau Vargabéles, etc.
https://adevarul.ro/stiri-locale/oradea/cum-se-pregatesc-mosocoarnele-si-cicile-judetul-2302702.htmlsecolul al XVIII-lea,când hangiul Varga din Cluj l-a realizat pentruprima dată. Este, de fapt, o budincă de tăițeiamestecați cu brânză dulce, aceasta din urmăind ingredientul principal, la care s-auadăugatcu timpul șistade. După nalizarea amestecului,acesta era îmbrăcat cu un blat de ștrudel sau defoietaj clasic. Face parte din categoria deserturilorregăsite constant în Transilvania și EuropaCentrală deopotrivă, mai cu seamă din secolulal XX-lea.
Pilaf cu Prune Uscate ... reteta bunicii
Pentru a pregăti un pilaf cu prune uscate cum doar bunica o făcea, odinioară, aveți nevoie de următoarele ingrediente: 3 linguri cu zahăr, 400 ml apă, 200 g prune uscate, 100 g orez cu bob lung, un praf de sare. Cine dorește ca pilaful să fie dulce, poate adăuga ½ linguriţă cu coajă rasă de lămâie, ½ de linguriţă cu pudră de scorţişoară, 1 linguriţă cu unt de cocos.
*N-am cunoscut pe NIMENI in Romania care sa fi vazut, auzit de Unt de Cocos. Nici macar o Nuca de Cocos n-am vazut ca nu se vindea asa ceva mereu, daca azi se gaseste in comert. Doar razuit se gasea in pachete din Ungaria si Yugoslavia in jurul anilor '70 adusi de comercianti serbi si cei care vizitau in Ungaria. La Timisoara se gaseau, ca acolo veneau serbii sa-si vanda marfurile aduse special pentru romani sa guste si ei din bunatatile planetei. Erau profitoare din Sighetu-Marmatiei care de acolo aduceau la NORD marfa Tropicala si se imbogateau, neveste de securisti aveau aceste permisiuni, altele ar fi intrat in puscarie pentru contrabanda sau bisnita!!!
Nici in Ardeal nu se cunostea acest pilaf de maghiari, secuii nici pe atat, doar in zone de romani unde au domnit turcii mai multi ani. La Bucuresti am vazut prima oara dar era preparat cu totul altfel. Prunii erau caliti in ceapa, pe urma orez si supa clara de pui sau de vita cand nu se tinea post, in loc de carne erau folositi pentru o conditie medicala, dar nu mai tin minte numele bolii.
In copilarie noi foloseam doar 1 kg de orez pe an, in sarmale de 3- 4 ori pe an. Nu eram consumatori de orez, foloseam Arpacas in acele momente rare daca voiam ceva schimbare in menu de la cartofi sau pastele fainoase facute in casa, Galustele din Faina erau super cautate de musafirii nostri.